primii ,,paşi''... artistici... / first artistic... ''steps''...


doamna MARIA CIOBANU într-un spectacol din 1964
Mrs. MARIA CIOBANU in a concert in 1964



  
  











   Dumnezeu a ştiut de ce a binevoit ca doamna MARIA CIOBANU să rămână în viaţă, şi anume, ca să ajungă vocea de aur a României, unica - dintre puţinele demne urmaşe ale doamnei Maria Lătăreţu - ce şi-a întrecut cu brio profesorul!

 A început să cânte oricui venea în vizită în casa lor,
la îndemnul tatălui său, fiindcă acesta spunea adesea: O voi trimite la Bucureşti şi o voi face mare artistă!.  Apoi cântă la restaurantul tatălui său, încă de la o vârstă fragedă, vocea sa fiind admirată de toată lumea.  Participă la concursuri judeţene unde câştigă mereu locul I.  I se iveşte şansa de a veni la Bucureşti în anul 1961 la un concurs pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul.

 Însăşi d-na Maria Lătăreţu, a declarat comisiei ce o asculta pe d-na MARIA CIOBANU - la concursul unde participa la Ansamblul Ciocârlia în anul 1962 - citez:
Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veţi mai găsi pe altcineva mai bun ca ea!.

 Un alt lucru, demn de luat în seamă, este şi faptul că doamna MARIA CIOBANU avea să ajungă să fie supranumită, în aproape 10 ani de la acel concurs, ca fiind
Ciocârlia cântecului popular românesc, datorită vocii sale cristaline şi, totodată, puternice - mai ales atunci când îşi înalţă spre cer duiosul glas, parcă întrecându-se în triluri cu păsările măiestre, lăsându-le în urmă şi înălţându-şi graiul tot mai mult către absolut prin forţa interioară izvorâtă din acest neam.

 Despre cântecul datorită căruia a obţinut superlativul de
Ciocârlie, doamna MARIA CIOBANU spunea într-un interviu publicat la 23 iulie 1977:Îmi plăcea mult [cântecul original], dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocârlie.  Mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam din el, reveneam la el.  Aşa s-a născut «Lie, ciocârlie».”.









   God knew why He condescend to keep Mrs. MARIA CIOBANU alive, so she will become the golden voice of Romania, the one and only - from the few worthy heirs of Mrs. Maria Lătăreţu - who succeeded overtaking its ”teacher”!

 She started to sing to anyone that came visiting their home, to her father's advice, because he always said: I will send her to Bucharest and I'll make her a big artist!  Then she sings at her father's restaurant, since an early age, her voice being admired by everyone.  She participates to district contests where she always win the first price.  A chance show up to go to Bucharest in 1961 to a contest for a vacancy at Barbu Lăutarul Orchestra.

 To the committee that examined Mrs. MARIA CIOBANU, Mrs. Maria Lătăreţu itself declared - at the contest where she was participating at the Ciocârlia Ensemble in 1962 - quote:
This girl will take my place, you won't find anyone better than her!

Another worthy fact to consider is that Mrs. MARIA CIOBANU was to be called, 10 years after that contest, as being ”The Skylark” of Romanian folklore music, because of her crystal voice and, also, powerful - especially when she raises her tender voice to the sky, as if she is competing in warble with the masterly birds, leaving them behind and raising her patois higher and higher to the absolute through the inner strength that rise in this nation.

 About the song from which she gained the superlative
of ”Skylark”, Mrs. MARIA CIOBANU said in an interview published on July 23rd, 1977: I liked it a lot [the original song], but I've felt an impulse in my heart and in my voice, a need to say something else and different about the skylark.  I was joyfully playing with the old song, I was raising the voice hi from it, returning to it.  That's how 'Lark, skylark' came to life.