Documente vechi - 1865

5 iunie 1865 – Actu de împăcăciune între Constantin Manu și Ion E. Momiceanu (manuscris legalizat de Poliția Orașului Slatina și avizat, în 7 ianuarie 1899, de către Comisiunea Primei Societăți de Credit-funciar Român; 2 pagini, v. Fig. 1 și Fig. 2, document electronic din arhiva Costel Vasilescu)

 

Asupra prigonirii ce a esistatu între D-lu C. Crețulescu, socru-meu, cu D. Statie Ioan Nuțu pentru formăluirea hotărniciei făcută moșiei Momicenii de Cîmpu de Ingineru George Cateluza și pre cât se atinge de vecinătatea acestei moșii cu Șerbănești Silișteni și Laculu, ce mi s-a datu de zestre văzându-se neînțelegere asupra unor puncte și despre quare s’a tratatu îmfățișeare la Onor Tribunalu a cărui sentință pronunțată cu zi … din Anulu … [n.a.: ziua și anul nu sunt indicate] s’a apelat de către socru-meu la Onor Curte apelativă civilă, secsia II-a din București, unde astăzi se găsește procesulu în cercetare.

Voind dară a mă informa mai întâi la facia locului de chipulu actualei stăpîniri cum și după dreptulu din planu meu de hotărnicie din anulu 1818 formatu de D-lu Gligore Oteteleșianu, am mers însumi la facia locului împreună și cu D-lu I. E. Momiceanu, fiulu Domnului Statie Ioan Nuțu, actualulu Proprietaru cu quare nimai se află prigonirea și observînd atîtu Planulu de hotărnicie mai sus zisu cum și stăpînirea de astăzi, amu doveditu urmată o nemulțumire între două măguri recunoscute de ambii prigonitori și quare este cea dintîi măgură din livadia lui moși Andrei, ce se quoprinde pe planulu D-lui Cateluza cu numirea de Vintiloiu și’n planulu moșiei mele la No 15 și cea de-a doua movilă din răscrucile drumului astarului, indicată pe planul meu la No 16, unde stă capulu moșiei Șerbăneșci Buta cu Momiceni, după cum s’a văzutu și’n planulu D-lui Cateluza. Ast-felu daru pe cât se atinge cu vecinătatea acestei moșii, spre evitarea ori quărei ne(înțe)înțelegeri esistată până astăzi între noi ne-amu învoitu qua să lipsească ori ce judecată în punctele ce până astăzi am avutu, adică:

Din punctulu movila de la Vintiloi pe planulu D. Cateluza și la No 15 pe Planulu D-lui Oteteleșianu să se tragă linie dreaptă în măgura No 16 din răscrucile drumului Astarului, unde stă capulu Moșiei Șerbăneșci, trăgând cu linia dreaptă prin alte trei movile ce dupe planulu D-lui Oteteleșianu nu au numire, decâtu sub litera G: iar dupe planulu D-lui Cateluza cea dintîi de la movila cea de la Vintiloiu, Movila de la Dragomir, cea de-a doua de la lacu, cea de-a treea nu se vede numită, cu chipulu acesta s’a statornicitu posesia acestoru două Proprietăți, trăgându-se brazdă pe această linie dreaptă făcînd în direcția acestei brazde mai multe movile, fără a se ataca cele vechi.

Formîndu-se dară două asemenea acte să’și primească ambele părți căte unu, fiind cu iscăliturile legalisate de Autoritățile competente, făcând sub scrisul qua actualu Proprietaru a se închide dosarulu acestei pricini pendinte la Onor Curte apelativă Civilă, sesia II din București cu quare chip va înceta și orice pretenție ar voi ori quare parte să mai facă de cheltueli urmate pănă astăzi în procesulu ce s-a tratatu în questia de faciă.

 

1865 Iuniu 5

ss (indescifrabil)

 

Această împăcăciune este făcută cu comsimță[mîntul] meu.

C. Manu

 

De luat aminte!

-       După hotărnicia moșiei Momiceni făcută de Gheorghe Caracostea, Enache Bălan și Eustatie Ioan în 1860 (v. DV 1861), a existat un litigiu între Constantin Crețulescu, proprietarul moșiei Șerbănești, și Statie Ioan Nuțu (același cu Eustatie Ioan), unul dintre proprietarii moșiei Momiceni, litigiu care viza vecinătatea celor două proprietăți în zona moșiilor Silișteni și Lacul, moșii care aparțineau, atunci, lui C. Crețulescu, ca părți ale moșiei Șerbănești;

-       În 1864, Constantin Crețulescu dăduse zestre fiicei sale, Ecaterina, moșia Șerbănești, atunci când aceasta se căsătorea cu Constantin Manu, [1];

-       În 1865, procesul dintre C. Crețulescu și Statie Ioan Nuțu (alias Eustatie Ioan) era încă în cercetare și proprietarii moșiilor în cauză deveniseră, între timp, Constantin Manu (moșia Șerbănești) și Ion E. Momiceanu (moșia Momicenii de Câmp, aceasta fiind, se pare, denumirea părții sudice a moșiei Momiceni, cea dinspre Buta);

-       În 1865, Constantin Manu era în posesia hotărniciei făcute în 1818 de către Grigore Oteteleșanu și, împreună cu Ion E. Momiceanu, s-au întâlnit la fața locului ca să constate care erau diferențele dintre cele două hotărnicii;

-       Ion E. Momiceanu era fiul lui Statie Ioan Nuțu, și inițiala E, pe care și-o atribuia întotdeauna, ne spune că numele corect al tatălui său era, totuși, Eustatie (nu Statie) iar Nuțu era, probabil, un nou cognomen pe care, între timp, acesta și-l asumase, așa cum, se pare, că își numise Momiceanu pe toți fiii săi (de la moșia Momiceni, ce-i aparținea, totuși, doar în parte!);

-       Pe 5 iunie 1865, Constantin Manu și Ion E. Momiceanu s-au înțeles asupra hotărniciei, făcând corecțiile necesare, și au încheiat actul de împăcăciune în cauză, act în baza căruia procesul a încetat de drept și de fapt.

 

 

Fig. 1. Act de împăcăciune C. Manu – I. E. Momiceanu – pag.1, [2]

 

Fig. 2. Act de împăcăciune C. Manu – I. E. Momiceanu – pag.2, [2]


Ediția: 09.09.2016
Enciclopedia comunei Serbanesti (EcS), jud. Olt
  Web-Stat web tracking Real Time Web Analytics

Clicky

Comments