Dicționar tematic

Centralizând, în principal, doar numele proprii şi anumite denumiri de documentare, dicţionarul acesta nu îşi propune să definească sau să expliciteze în întregime anumiţi termeni, ci doar să facă trimitere la materialele documentare în care se regăseşte termenul în cauză. Numărul sau numerele din dreapta fiecărui termen reprezintă poziţia ce corespunde documentarului în care termenul se regăseşte, poziţie definită conform listei de Referinţe documentare de la sfârşitul acestui dicţionar. 

Termen / Nume / Documentar Definiţie
Academia Română Cel mai înalt for științific și cultural al țării, înființat la 1 aprilie 1866.
Adam Ioan Editor, critic şi istoric literar (n. 1946).
AF Amza Marin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1993 - 2005.
AF Andrei Dumitru Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în anul 2002.
AF Andrei Ilie V. Asociaţia Familială Andrei Ilie.
AF Bălan Vasile Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2003 - 2010.
AF Ciobanu M. Constantin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1998 - 2005.
AF Ciobanu M. Nicula Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2000 - 2009.
AF Ciobanu Vasile Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1995 - 2005.
AF Comănescu Cleopatra Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1995 - 2010.
AF Drăghicescu Longin Mircea Asociaţie familială cu sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, înfiinţată în 1993.
AF Dumitrescu Dumitru Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2003 - 2007.
AF Ghioca Constantin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1999 - 2003.
AF Ghioca Vasile Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1998 - 2003.
AF Ionescu Marcel Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1995 - 2005.
AF Ionescu Mihai Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2000 - 2005.
AF Ionescu Viorel Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1997 - 2005.
AF Iordache Daniel Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2002 - 2005.
AF Măican I. Marioara Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2001 - 2007.
AF Militaru C. Cornel Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1999 - 2001.
AF Mincă T. Constantin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus, în perioada 2004 - 2008.
AF Murgea M. Ion Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1998 - 2009.
AF Neacşu Ioan Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1998 - 2005.
AF Nicolescu Marinela Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1999 - 2005.
AF Petcu Melania Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1998 - 2010.
AF Rada V. Ion Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2004 - 2009.
AF Rasol Florin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2002 - 2004.
AF Rădulescu Marin-Gheorghe Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus, în perioada 1996 - 2010.
AF Surcel A. Sorin Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 1999 - 2009.
AF Vizitiu Nicolae Asociaţie familială care a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, în perioada 2002 - 2005.
AGERPRES Agenţie naţională de presă; denumirea este o abreviere pentru AGEnţia Română de PRESă.
Agigea Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în desursul secolului XX.
Agricultura Ramură de bază a economiei şerbăneştene, cuprinzând cultivarea pământului și creșterea animalelor.
Aiticu Poreclă şi neam cunoscute în satul Şerbăneşti, cătunul Murgeşti, de-a lungul secolului XX.
Albota V. Pădurea Albota.
Aldea Boier stăpân pe unele sate din preajma Slatinei în sec. XVI.
Alecsandri Vasile Poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul secolului al XIX-lea (1821-1890).
Aleşteul din izlaz Heleşteu din Şerbăneştii de Jos (Şerbăneşti), amplasat în izlazul din marginea de vest a satului, în vecinătatea vechiului drum al Drăgăneştiului.
Alexandru cel Bun Domn al Moldovei între anii 1400 - 1432.
Alexiu Familie moștenitoare a averii boierului Enache Bălan din Buta; Atena era nepoata Vasilichii Zot, soția lui Enache Bălan, și se căsătorise cu Vasile Alexiu.
Ali Turc legendar de la care şi-ar fi luat numele satul Alimăneşti, com. Izvoarele; numit, uneori, şi Aliman.
Aliman V. Ali.
Alimăneşti Sat aparţinând de comuna Izvoarele, comună amplasată în Câmpia Boianului.
Aluviune Tip de sol sub formă de mâl, reprezentând circa 15% din suprafaţa comunei Şerbăneşti, ce se găseşte pe valea Dorofeiului şi pe valea Bungetului, sol cu grad ridicat de fertilitate.
America Ţara de unde s-a adus porumbul şi cartoful, alimentele care i-au scăpat şi pe şerbăneşteni de terciul de mei ce era folosit, până atunci, ca aliment de bază. Tot de aici provine şi peştele numit regina bălţii, întâlnit îndeosebi în lacul de la Momiceni.
Anca Ion V. Ion alu Poaşcă.
Andrei Gheorghe V. Gheorghe alu Neacă.
Andrei Ilie V. Ilie alu Neacă.
Andrei Ilie Proprietarul fostei case a lui popa Gogu și al locației unde copilărise Dumitru Popovici. Cunoscut de săteni sub numele de Lică alu Gheorghe alu Neacă (n. 1953), proprietarul benzinăriei de la Brebeni, frate cu Mitică, Rădiţa şi Tanţa. 
Andrei Marin V. Mărin alu Dodu.
Angelescu Ion Preot la Biserica din Dealul Papii la începutul secolului XX.
Anghel alu Craiu Unul dintre copiii lui Craiu (v. Craiu).
Anghel alu Tăldare Băiatul lui Tăldare, pe numele său adevărat Preda V. Anghel (v. Tăldare).
Ansamblul Momiceanu Denumirea sub care a fost cunoscut Conacul de la Momiceni în perioada 1991 - 2004, ca monument istoric cu acte-n regulă. V. Conacul de la Momiceni.
Anton alu Buciumeanu Unul dintre copiii lui Buciumeanu, pe numele său adevărat Scarlat Anton (v. Buciumeanu).
Anton alu Ged Unul dintre copiii lui Ged, pe numele său real Nicolescu Anton (v. Ged).
Anton alu Rebeagă Unul dintre copiii lui Rebeagă (v. Rebeagă).
Anton alu Turilă Băiatul lui Turilă (v. Turilă).
Anul Nou Ziua care marchează începerea următorului an calendaristic.
Ardeal Numele popular al Transilvaniei, locul unde fuseseră izgoniţi boierii răzvrătiţi împotriva domnitorului Mircea Ciobanu. După moartea acestuia, ei s-au întors la Bucurreşti dormnici să ocupe tronul ţării dar au fost învinşi de oastea domnească în bătăliile de la Şerbăneşti şi Boianu, eroina acestor bătălii fiind Doamna Chiajna.
Argeș Râu în Muntenia care se varsă în Dunăre; județ din Muntenia putând acest nume.
Arghezi Tudor pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, scriitor român (1880-1967)
Arhaism Cuvânt, expresie sau formă gramaticală învechite, ieșite din uz.
Arici Poreclă şi neam cunoscute în satul Şerbăneşti, cătunul Stârcu, în decursul secolului XX.
Arinda Posibilă poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Miculeşti, în decursul secolului XX.
Armangiu Poreclă şi neam cunoscute în satul Şerbăneşti, cătunul Şoseaua Mare, în decursul secolului XX.
Asociaţia Vânătorilor "Dropia Şerbăneşti 1" Asociaţie non-profit cu sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, Jud. Olt, asociaţie al cărui preşedinte este Marian Neaga, fiind patronată însă de Cătălin Neaga, fiul acestuia.
Asociaţia Familială Andrei Ilie Prima Asociaţie Familială post-decembristă de pe teritoriul comunei Şerbăneşti, autorizată de către Prefectura Olt la data de 19 martie1991 (Ilie alu Neacă cu băieţii lui, satul Şerbăneşti de Jos); asociaţia şi-a început mica afacere (se pare) de la un cazan de ţuică şi a activat până în anul 2005.
Aspasia lu' Butoi Una dintre fetele lui Butoi, căsătorită cu Florea lu' Cârstea, casă în cătunul Lisa; numele real, după căsătorie, Micu Aspasia (v. Butoi).
Aspra Posibilă poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX; femeia ce purta acest nume era un fel de ortoped al satului, ştiind să pună la loc mâini şi picioare luxate.
Aştoc Poreclă cunoscută în satul Şerbăneşti, cătunul Lisa, în decursul secolului XX. A fost căsătorit cu Gela.
Atestare documentară Dovadă scrisă a prezenţei unui nume sau cuvânt, mărturie a existenței sale în limbajul unei comunităţi. Atestarea documentară a comunei Şerbăneşti datează din anul 1559, când, la poalele dealului Boghia, a avut loc bătălia dintre oastea domnească a Doamnei Chiajna, soţia domnitorului Mircea Ciobanu (care tocmai murise) şi boierii răzvrătiţi împotriva uneltirilor puse la cale de aceasta pentru a-l aduce la tron pe fiul lor, Petru, care era încă un minor. 
Atheneum Revistă de ideologie şi ştiinţă a liceelor militare, publicație întemeiată la Iași, în 1935, cu participarea lui Dumitru Popovici.
Aurel alu Călie Pe numele său adevărat Aurică Ivaşcu (n. 1957), unul dintre copiii lui Călie, din 1987 stabilit în Craiova. V. Călie.
Austro-Ungaria Denumirea oficială a Imperiului Austro-Ungar.
Autostrada Sudului Proiect de autostradă, aflat în discuţie de mai mulţi ani, care ar urma să lege Timişoara de Bucureşti, via Craiova.
Babarez Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Babaroi Poreclă cunoscută în satul Şerbăneşti, cătunul Lisa, în decursul secolului XX.
Babilon Poreclă cunoscută în satul Şerbăneşti, cătunul Miculeşti, în secolul XX.
Baboești Fosta denumire a cătunului Dealul Papii.
Baboi Numele unor familii, provenind din acelaşi neam, care locuiau şi mai locuiesc încă în vârful Dealului Baboeşti (acum, Dealul Papii) de la care îşi luase numele cătunul Baboieşti (acum, Dealul Papii).
Baboi Ilie Unul dintre primii locuitori ai cătunului Lisa, născut în Dealul Papii, a lucrat ca mic meseriaş. I se spunea Ilie alu Neacă. 
Bacată Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Bacău Reședința și, totodată, cel mai mare oraș al județului Bacău.
Bacea Sat aparţinând de comuna Movileni, jud. Olt.
Badea Clucer V. Clucerul Badea.
Bala Soţia lui Mihai Logofătul  (v. Mihai Logofătul).
Balada lui Gruia Baladă despre Gruia Novac, fiul cel mare al lui Baba Novac - haiduc mercenar sârb. Gruia Novac și frații săi (Novăceștii) apar ascunşi, la început, în pădurile Bucovățului, pe dealurile din jurul Craiovei. 
Banul Matei din Caracal Unul dintre boierii pribegi cu care s-a confruntat Doamna Chiajna la Şerbăneşti şi la Boianu şi care, potrivit istoricului Constantin C. Giurescu, ar fi murit în bătălia de la Boian.
Barajul de la Momiceni Îndiguire efectuată pe valea Bungetului, în apropierea fostului conac de la Momiceni.
Barbu lu' Cotar Unul dintre copiii lui Cotar, zis şi Subbalot (v. Cotar).
Barsacoaia Soţia lui Brasacu (v. Barsacu).
Barsacu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dealul Papii, în secolul XX.
Bart Jean Pseudonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez (1877-1933).
Barza Sat aparţinând comunei Tufeni, judeţul Olt, cu care se învecinează satul Şerbăneşti de Jos spre partea de est. Aici s-a născut Ivaşcu Ioana (1903-1975), zis Budicoaia (născută Simion).
Basarab Laiotă cel Bătrân Domn al Ţării Româneşti (1473 - 1477, cu întreruperi) de numele căruia se leagă întărirea anumitor danii către mănăstirea Cutlumuş (v. Mănăstirea Cutlumuş).
Baziaş Oraş în Banat, jud. Caraş-Severin. 
Bădălan Dumitru Inginer agronom născut în comuna Şerbăneşti, satul Jarcaleţi (acum, satul Strugurelu). După mai mulţi ani lucraţi în cadrul fostului CAP Şerbăneşti, din 1993, activează cu succes în cadrul firmei SC Longin SRL, firmă care lucrează în arendă, în momentul de faţă, majoritatatea terenurilor arabile din comună.
Băgatul în plug Formă de întrajutorare ce se practica prin părţile locului, în trecut, în special pentru aratura de porumb, când se folosea plugul tras de boi.
Bălan Vechea denumire a familiei Caracostea, boieri de origine aromână ce au deținut moșii în zona comunei Șerbănești și în împrejurimi.
Bălan Enache Moșier din satul Buta, unul dintre proprietarii moșiei Momiceni, în decursul secolului al XIX-lea; i se mai spunea și Ion Bălan.
Bălan Gheorghe Fratele lui Hristudor Caracostea, fost arendaş al moşiei Şerbăneşti, pe la începutul sec. XIX, şi, mai apoi, proprietar al moşiei Şerbăneşti de Sus; se mai numea şi Gheorghe Caracostea.
Bălan Ion V. Enache Bălan.
Bălăceanca Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Băleanu Nicolae Politician şi mare boier (1802-1868) a cărui fiică, Maria, a cumpărat, în 1898, de la urmaşii lui Constantin Manu, moşia Şerbăneşti.
Băligan Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Şoseaua Mare, în secolul XX.
Bălmajă Poreclă atribuită lui Murgea Ion, zis şi Ion alu Bobonete, meseriaş din satul Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti, poreclă întâlnită în decursul secolului XX.
Bărâlă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Stârcu, în secolul XX.
Bărbulescu Emil Nepotul fostului președinte comunist Nicolae Ceaușecu.
Bărcăneşti Sat aparţinând comunei Vîlcele, judeţul Olt, cu care se învecinează satul Şerbăneşti de Sus spre partea de vest.
Bătălia de la Boianu V. Lupta de la Boianu.
Bătălia de la Şerbăneşti Bătălie purtată la Şerbăneşti, în toamna anului 1559, la poalele dealului Boghia, de către oastea domnească aflată sub comanda Doamnei Chiajna, şi oastea boierilor răzvrătiţi împotriva dorinţei acesteia de a-l aduce la tron pe Petru, fiul său şi al lui Mircea Ciobanu, domnitorul Ţării Româneşti care tocmai murise. Această bătălie marchează, deocamdată, atestarea documentară a comunei Şerbăneşti.
Bătălia de la Şerpăteşti Bătălie ce a avut loc in satul, acum dispărut, Şerpăteşti (jud. Giurgiu), pe 23 ianuarie 1595, între românii victorioşi, conduşi de paharnicul Manta (în timpul domniei lui Mihai Viteazul) şi tătarii aliaţi turcilor, bătălie care a dus în eroare mai mulţi istorici, atribuind aceeaşi locaţie şi bătăliei de la Şerbăneşti (jud. Olt), bătălie purtată de oastea domnească a Doamnei Chiajna cu oastea boierilor pribegi.
Bătrânu Poreclă întâlnită în sec. XX.
Bâlă Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bâlciuri Târguri mari ținute la anumite epoci ale anului, la sărbătorile importante, fiind însoțite de spectacole și de petreceri populare.
Bârsan Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dealul Papii, în secolul XX.
Bâţâcă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Stârcu, în secolul XX.
Bâţâlac Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti, în secolul XX.
Bâţâlăcoaia Soţia lui Bâţâlac (v. Bâţâlac).
Bâzgan Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti, în secolul XX.
Begilă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Şoseaua Mare, în secolul XX.
Bela Sat pendinte, la începutul secolului XX, de fosta comună Șerbănești, jud. Dâmbovița.
Beleacă Poreclă întâlnită în comuna Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Belita Poreclă întîlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dealul Papii, în secolul XX.
Bercanu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti în secolul al XX-lea.
Bercea Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bercea Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Berceni Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Berechet Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Sus în secolul XX.
Bianu Ioan Filolog și bibliograf român, profesor universitar, membru titular și președinte al Academiei Române. A fost unul dintre profesorii de marcă ai lui Dumitru Popovici.
Bibica lu' Ghicalau Fata lui Ghicalau (v. Ghicalau).
Bidică Gheorghe V. Grozea.
Bigu Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bilă Poreclă atribuită lui Raicu I. Marin (19??-2012), zis şi Mărin alu Ilie alu Priboi, cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, poreclă întâlnită în a doua parte a secolului al XX-lea şi prima parte a secolului XXI.
Binder Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Sus în secolul XX.
Biserica de la Buta Biserică amplasată, acum, în satul Buta, comuna Crîmpoia.
Biserica Sărindari Biserică din Bucureşti (demolată în 1893), care deţinuse, pe vremuri, moşia Corbu din Boianu.
Biserica Şerbăneşti de Jos Biserică amplasată în Dealul Papii, pe teritoriul satului Şerbăneşti; poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Biserica Şerbăneşti de Sus Biserică amplasată în Dealul Bisericii, pe teritoriul satului Şerbăneşti de Sus; poartă hramul Adormirea Maicii Domnului.
Bite Poreclă atribuită lui Raicu I. Constantin, zis şi Tite alu Ilie alu Priboiă, cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, poreclă întâlnită în a doua parte a secolului al XX-lea şi prima parte a secolului XXI.
Bitie Poreclă atribuită lui Comănescu Dumitru, născut în fostul cătun Comăneşti şi stabilit în satul Şerbăneşti de Sus.
Blându Poreclă atribuită lui Ciobanu Florea (19??-19??), zis şi Florea lu' Păpău, cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti.
Bleau Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Boacă Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Boanghină Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Bobești Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Bobești Sat care a aparținut, cândva, de fosta comună Cățelu, jud. Ilfov.
Bobonete Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Bobotează Sărbătoarea botezului lui Isus Hristos, care se prăznuiește la 6 ianuarie.
Boghia V. Dealul Boghia.
Boian V. Boieni. Varianta aceasta de nume aparţine lui Constantin C. Giurescu.
Boianu Fost sat în câmpia Boianului, vecin cu comuna Şerbăneşti; fostă Intreprindere Agricolă de Stat (IAS) în vecinătatea sud-vestică a satului Şerbăneşti.
Boianu Zonă agricolă întinsă aparţinând satului Şerbăneşti de Jos, parte a Câmpiei Boianu, zonă brăzdată adânc, de la nord spre sud, de valea Bungetului.
Boiani V. Boieni.
Boieni Denumire greşită sau mai veche pentru Boianu, locul unde Doamna Chiajna a înfrânt definitiv boierii pribegi, în toamna anului 1559.
Bolliac Cezar Unul dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român.
Bon de pâine Bon valoric reprezentând contravaloarea unei pâini de brutărie de 2 kg, bon emis de Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) şi distribuit membrilor săi care îi lăsau grâu pentru pâine, grâu la care aceştia aveau dreptul în baza muncii prestate în decursul fiecărui an.
Boncea Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bonghiţă Poreclă întâlnită în fostul cătun Comăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX; după inundaţiile din 1975,  mutat în cătunul Şoseaua Mare.
Bordei Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Borţea Poreclă atribuită lui Pena Ilie, cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, poreclă întâlnită în decursul secolului XX.
Botea Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bragă Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Brâncoveanu Constantin Fost mare boier, domn al Ţării Româneşti timp de peste un sfert de veac, între 1688 şi 1714, proprietar, printre altele, şi al moşiei Şerbăneşti "cu rumânii" săi cu tot, moşie pe care a oferit-o, în 1700, ca dar de nuntă, fetei sale Safta, căsătorită cu marele vornic Iordache Creţulescu. Pe lângă moşia Şerbăneşti, a mai deţinut aici moşiile Momiceni şi Floru.
Brâncoveni Comună în județul Olt, unde s-a născut domnitorul Constantin Brâncoveanu.
Breazul George Profesor, etnomuzicolog și crtitic muzical român (1887-1961).
Brebeni Comună situată la sud de Slatina, de unde începe drumul judeţean 546A ce trece prin comuna Şerbăneşti şi merge spre Văleni, ajungând, în final, la Drăgăneşti-Olt.
Brutăria comunală Brutărie construită şi administrată de fostul CAP, situată în spatele căminului cultural şi în imediata vecinătate a Şcolii Noi. Distribuia pâinea (niciodată îndeajuns!) pe bază de bonuri, numai membrilor CAP, atât de la sediul acesteia cât şi de la chioşcurile de pâine amplasate unul la Jos, în intersecţia din apropierea magazinului şi celălat la Sus, în clădirea magazinului sătesc.
Bucel Sat dispărut din zona Cireaşov - Slatina, judeţul Olt.
Buciumeanu Poreclă întâlnită în cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bucureşti Capitala Ţării Româneşti; actual, capitala României.
Bucureşteanu Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Budică Poreclă atribuită lui Ivaşcu Marin din cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, întâlnită în decursul secolului XX.
Budicoaia Poreclă atribuită lui Ivaşcu Ioana (1902-1975), după porecla soţului său, Budică. (v. Budică).
Buduna Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bufoaica Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX; soţia lui Bufoi (v. Bufoi).
Bufoi Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bugiulești Sat ce a aparținut de fosta comună Șerbănești, jud. Vâlcea.
Buiceşti Sat aparţinând de comuna Priseaca, jud. Olt, cândva sat limitrof cu fostul sat Şerbăneşti de lângă Slatina.
Bunciu Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Bunget Afluent al pârâului Dorofei care izvorâşte din zona Momiceni, străbate ţinutul Boianului şi se varsă în Dorofei, la sud de satul Buta. Pe valea Bungetului se întâlnesc soluri fertile, din categoria aluviunilor sub formă de mâl.
Burea Radu Meșter din comuna Vîlcele, care,  în perioada 1935 - 1940,  a construit o locuință auxiliară pe lângă conacul de la Momiceni; se mai numea și Radu lu' Șuțu din cătunul Mandinești.
Buric Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Burlacu Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în secoulul XX.
Buta Sat aparţinând comunei Crâmpoia, vecin, în partea de sud, cu satul Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti). Cândva, acesta a aparţinut de comuna Şerbăneşti de Sus, fiind chiar reşedinţa acestei comune.
Butoi Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Buzduganul Sat în fosta comună Șerbănești din plasa Ocolul, jud. Vâlcea.
Caciona Dumitru Primul inginer agronom din Şerbăneşti, administratorul moşiilor lui Brâncoveanu şi, începând cu 1926, arendaşul lotului demonstrativ de la Momiceni, lot de 20 ha expropriat din moşiile lui Brâncoveanu. Sătenii îi ziceau Cacionea. Este cunoscut și sub numele de Tache Caciona, fiind considerat afi unul dintre poeții clasici aromâni, el fiind aromân de origine.
Cacionea V. Caciona Dumitru.
Calopa Posibilă poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Calugherani V. Călugăreni.
Camzâs Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Canalul magistral Olt - Argeş Canal de irigaţii început sub aprobarea şi urmărirea lui Nicolae Ceauşescu, ce pornea din Drăgăneşti Olt, trecea pe lângă comuna Stoicăneşti şi îşi continua drumul până la Argeş... Acest canal urma să lege, practic, râul Olt de râul Argeş, şi era prevăzut să aibă şi un scop turistic dar, din păcate, odată cu împuşcarea lu Ceauşescu, acest proiect de care urma să beneficieze şi comuna Şerbăneşti a murit odată cu cel care-l plănuise... Au apucat să se construiască doar 20 km din acest canal, pe porţiunea Drăgăneşti Olt - Stoicăneşti.
Cantacuzino Constantin Stolnic al domnitorului Constantin Brâncoveanu, diplomat, istoric si geograf din Țara Românească (n. cca. 1650 - m. 1716).
Cantacuzino Șerban Domn al Țării Românești între 1678 și 1688.
CAP Şerbăneşti Cooperativă agricolă de producţie, care şi-a desfăşurat activitatea pe teritoriul comunei Şerbăneşti până în 1989, ca o formă de asociere în vederea exploatării terenurilor agricole impusă de regimul comunist. 
CAP Vîlcele de Jos Cooperativă agricolă de producţie, care şi-a desfăşurat activitatea pe teritoriul comunei Vîlcele până în 1989, având în administrare conacul de la Momiceni, după desființarea fostei comune Șerbăneștii de Sus. 
Capră Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Sus în secolul XX.
Caracal Municipiu și al doilea oraș, ca mărime, din județul Olt, reşedinţă a fostului judeţ Romanaţi.
Caracostea Familie de boieri ce a avut moşii pe teritoriul satelor Şerbăneşti de Sus şi Jarcaleţi şi conac în zona şcolii de la Şerbăneşti de Sus.
Caracostea Dumitru Critic, istoric literar şi folclorist român, născut la Slatina dar care îşi petrecea mult timp, în special vara, la conacul mamei sale situat în satul Şerbăneşti de Sus. A fost unul dintre profesorii de marcă ai lui Dumitru Popovici. El era nepotul lui Caval, întemeietorul satului Jarcaleţi. V. Caval.
Caracostea Gheorghe V. Bălan Gheorghe.
Caracostea Hristudor Bunicul, dinspre tată, al academicianului Dumitru Caracostea, întemeietorul satului Jarcaleţi şi ctitorul bisericii de la Şerbăneştii de Sus. Sătenii îl porecleau Caval, fiindcă îi plăcea să cânte la caval. V. Caval.
Caragiale Ion Luca Cunoscut dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic și ziarist român (1852-1912).
Carcaletele lui Mieluş Amestec făcut din toate felurile de mâncare, făcând abstracţie de gust şi miros, considerând că, oricum, acestea se amestecă în stomac. V. Mieluş.
Carol I Rege al României în perioada 1866 - 1914.
Carol Popp de Szathmáry Pictor și grafician maghiar (1812 - 1887), care în 1860 a realizat o hartă topografică a României.
Cartojan Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Cartojan Nicolae Academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist român. A fost unul dintre profesorii de marcă ai lui Dumitru Popovici.
Cataluda George Inginer horanic, care în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a realizat hotărnicia (cadastrul) moșiei Momiceni.
Catargia V. Pădurea Catargia.
Catargiu Lascăr Om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate (1823-1899).
Catirina lu' Sardescu Una dintre fetele fostului primar Anastasie Sardescu, căsătorită cu Călie (Ivaşcu M. Ilie), pe numele său adevărat, Ecaterina Sardescu (înainte de căsătorie) şi Ecaterina Ivaşcu (după căsătorie). 
Caval Poreclă întâlnită în satul Jarcaleţi în decursul secolului XIX, bunicul lui D. Caracostea, pe numele său adevărat, Hristudor Caracostea.  Se numea aşa deoarece îi plăcea să cânte la caval. Potrivit spuselor savantului Dumitru Caracostea, el ar fi întemeiat cătunul Jarcaleţi, devenit mai apoi satul Jarcaleţi, actual satul Strugurelu.
Călie Poreclă atribuită lui Ivaşcu M. Ilie (n. 22 mai 1932 - d. 9 iunie 1996), zis şi Ilie alu Budică, născut în cătunul Dealul Papii şi mort în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, unde îşi făcuse casă; unul dintre copiii lui Budică (v. Budică şi Călie).
Călmăţui Rău care izvorăşte din Câmpia Bianului şi se varsă în balta Suhaia (jud. Teleorman), baltă provenită dintr-un vechi braţ al Dunării.
Călugăreni Fost sat mănăstiresc ce figurează în documentul de danie al lui Neagoe Basarab către Mănăstirea Cutlumuş de pe muntele Athos, din Grecia, alături de satul Şerbăneşti (în transcriere exactă, Calugherani sau Călugherani). Acest sat, Şerbăneşti, amplasat lângă Slatina, este însă un sat demult dispărut, cu care a fost confundat, mult timp, satul Şerbăneşti, aparţinând de actuală comună Şerbăneşti, ambele făcând parte, pe vremuri, din acelaşi judeţ Olt.
Călugherani V. Călugăreni.
Căminul cultural Edificiu cultural construit în perioada comunistă şi, timp de mai mulţi ani, sediu al Consiliului Popular (apoi al Primăriei) Şerbăneşti; sediu al Poştei şi al sucursalei CEC.
Căneşti Sat dispărut din zona Cireaşov - Slatina, judeţul Olt.
Căruţa cu îngheţată O căruţă trasă de un cal în care se afla un hârdău mare cu gheaţă şi în mijlocul hărdăului, era vasul cu îngheţată, un vas adânc din aluminiu, cu capac, din care ţi se servea îngheţata la cornet. 
Cătina lu' Troancă Fata lui Troancă, pe numele ei de fată, Rada Ecaterina (v. Troancă).
Cătunul Baboeşti Vechea denumire sub care a fost cunoscut actualul cătun Dealul Papii, satul Şerbăneşti de Jos. Denumirea acestuia provenea de la numele unor familii din neamul lui Baboi, care locuiau şi mai locuiesc încă în vârful Dealului Baboeşti (acum, Dealul Papii).
Cătunul Comăneşti Cătun care, după inundaţiile din anii 1970 şi 1975, a dispărut, practic, de pe harta satului Şerbăneşti de Jos, unde se afla localizat, pe malul drept al pârâului Dorofei, între podul de la Şcoala Nouă şi podul de la Monument. Denumirea acestuia provenea de la numele mai multor familii care locuiau aici şi care se numeau Comănescu.
Cătunul Dealul Papii Cătun situat pe Dealul Papii, satul Şerbăneşti de Jos, înainte vreme fiind cunoscut sub denumirea de Baboeşti.
Cătunul Dumitrăneşti Cătun situat la poalele Dealului Papii, satul Şerbăneşti de Jos. Denumirea sa provine de la numele mai multor familii din neamul Dumitrana, care au locuit şi mai locuiesc încă aici.
Cătunul Ivăneşti Vechea denumire sub care a fost cunoscut actualul cătun Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos. Denumirea acestuia provenea de la numele unor familii din neamul lui Ivănescu, care locuiau şi mai locuiesc încă în vârful Dealului Ivăneşti (acum, Dealul Miculeşti).
Cătunul Linia Vechea denumire sub care a fost cunoscut actualul cătun Şoselani (Şoseaua Mică şi Şoseaua Mare), satul Şerbăneşti de Jos.
Cătunul Lisa Cătun care a luat fiinţă în decursul secolului XX, la marginea cătunului Miculeşti, pe fostul drum al Drăgăneştilor.
Cătunul Măgura Denumire mai veche, uzuală, uneori, şi în zilele noastre pentru cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti. Denumirea provine de la Dealul Măgura pe care acesta se află aşezat.
Cătunul Miculeşti Cătun situat în partea de sud-vest a satului Şerbăneşti (de Jos). Denumirea lui provine de la numele mai multor familii din neamul Micu, care locuiau şi mai locuiesc încă pe culmile acestui deal. Mai demult, se numea Ivăneşti.
Cătunul Murgeşti Cătun situat pe valea Dorofeiului, în zona de nord-vest a satului Şerbăneşti de Jos. Denumirea acestui cătun provine de la numele mai multor familii din neamul Murgea, care au locuit şi mai locuiesc încă aici.
Cătunul Rasolani Cătun situat pe Dealul Măgura, în zona de sud-est a satului Şerbăneşti de Jos. Denumirea sa provine de la numele mai multor familii numite Rasol, care au locuit şi mai locuiesc încă aici. Este cunoscut şi sub denumirea de Măgura.
Cătunul Stârcu Cătun situat pe Dealul Stârcul, în partea de nord-est a satului Şerbăneşti.
Cătunul Şoseaua Mare Cătun situat în centrul satului Şerbăneşti, de-a lungul străzii principale, stradă cunoscută, până nu demult, sub numele de Şoseaua Mare. 
Cătunul Şoseaua Mică Cătun situat la nord de centrul satului Şerbăneşti, de-a lungul străzii paralele cu strada principală (Şoseaua Mare), stradă cunoscută, până nu demult, sub numele de Şoseaua Mică. 
Căşărie Poreclă atribuită lui Raicu Ilie (19??-19??), zis şi Ilie alu Priboi, s-a născut şi a trăit în cătunul Dealul Papii; unul dintre copiii lui Priboi. 
Căţăloaia Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Cățelu Sat care a aparținut, cândva, de comuna Cățelu, jud. Ilfov. V. Comuna Cățelu.
Cățelu Sat care a aparținut, cândva, de comuna Cățelu, jud. Ilfov.
Câmpeni Sat care a aparținut cândva de fosta comună Șerbănești, județul Vâlcea.
Câmpia Boianului Subdiviziune a Câmpiei Române unde se află amplasată, geografic, comuna Şerbăneşti.
Câmpia Română Câmpia de pe malul stâng al Dunării, care integrează în ea, printre alte câmpii, şi Câmpia Boianului, unde se află localizată comuna Şerbăneşti. 
Cârstea Tudor V. Tudor alu Bunciu.
Câs Poreclă atribuită lui Raicu Dumitru, cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, secolul XX; unul dintre copiii lui Goagă (V. Goagă).
Ceauşescu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.
Ceauşescu Nicolae Conducătorul României în ultima etapă a perioadei comuniste, timp de aproape un sfert de veac, până la Revoluţia din decembrie 1989, când a fost condamnat la moarte prin împuşcare datorită conducerii dictatoriale şi a regimului totalitar pe care îl instalase la putere. Dacă Ceauşescu ar mai fi rezistat la putere doar câţiva ani, Şerbăneştiul ar fi fost racordat acum, ca sistem de irigaţii, la canalul magistral Olt-Argeş ce a apucat să fie construit doar pe o distanţă de 20 Km (Drăgăneşti Olt - Stoicăneşti).
CEC Şerbăneşti Filială CEC cu sediul în com. Şerbăneşti, jud. Olt.
Cernelele Sat în fosta comună Șerbănești din plasa Ocolul, jud. Vâlcea.
Cezieni Comună în judeţul Olt.
Chelbea Unul dintre băieţii lui Malacu, stabilit la Bucureşti (v. Malacu).
Cherulescu Constantin Inginer care a publicat, în 1943, o monografie a comunei Alimăneşti ce face multe referiri la istoria veche a zonei Boianu.
Chiaburu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Chiajna V. Doamna Chiajna.
Chiortopală Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Chioşcu Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Chioşcul de pâine Clădire aflată în intersecţia din apropierea magazinului din satul Şerbăneşti (de Jos), de unde se ditribuia pâinea, pe bază de bonuri, pâine produsă de brutăria fostului CAP. Această clădire a servit, prin anii şaizeci, şi ca chioşc pentru vânzarea  legumelor şi zarzavaturilor produse, la acea vreme, în cadrul CAP-ului.
Chirculescu P. Proprietar, alături de Ioan E. Momiceanu, al fostului han al Chirului din piața mare a Giurgiului.
Christ G. Ziarist la "Universul" (1909).
Cimitirul nou Cimitir amplasat în cătunul Dealul Papii, la marginea satului.
Cimitirul gepizilor Enigmatic cimitir amplasat pe dealul Țigăniei; posibilă dovadă a bătăliei de la Șerbănești, dintre oastea Doamnei Chiajna și cea a boierilor pribegi.
Cimitirul Şerbăneşti de Jos Cimitir aflat în partea de nord-est a bisericii din Dealul Papii; cimitirul josenilor.
Cimitirul Şerbăneşti de Sus Cimitir aflat în partea de nord-est a bisericii din Dealul Bisericii; cimitirul susenilor.
Ciobanu Nume întâlnit frecvent în comuna Şerbăneşti, nume de provenienţă cumană atestând invadarea şi poposirea pe aceste locuri a cumanilor, popor migrator de origine turcă.
Ciobanu Anastasie V. Năstase alu Ciobănelu.
Ciobanu Constantin V. Ticu lu' Palaşcă.
Ciobanu Dumitru A trăit în sec. XX şi începutul sec. XXI, a avut casă în cătunul Lisa şi era căsătorit cu Miala. Nu a avut copii. I se spunea Dumitru lu' Turdorică.
Ciobanu Florea V. Blându.
Ciobanu Ileana V. Leana lu' Ciobănelu.
Ciobanu Marin V. Mărin alu Ciobănelu.
Ciobanu Radu V. Radu lu' Păpău.
Ciobanu Stanca V. Stanca lu' Păpău.
Ciobanu Valerica V. Valerica lu' Păpău.
Ciobănelu Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Cioboată Poreclă întâlnită în cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Ciocan Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX.
Ciontu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Ciorcobaie Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Cireaşov Fost sat mănăstiresc, amplasat lângă Slatina, care figurează în documentul de danie al lui Neagoe Basarab către Mănăstirea Cutlumuş de pe muntele Athos, din Grecia, alături de satul Şerbăneşti. Acest sat, Şerbăneşti, amplasat lângă Cireaşov, este însă un sat demult dispărut, cu care a fost confundat, mult timp, satul Şerbăneşti, aparţinând de actuală comună Şerbăneşti, ambele făcând parte, pe vremuri, din acelaşi judeţ Olt.
Cireaşovul de Jos Fost sat din apropierea Slatinei (sec. XVI).
Cireaşovul de Sus Fost sat din apropierea Slatinei (sec. XVI).
Cireașovul din Deal V. Cireașovul de Sus.
Ciuceanca Soţia lui Ciuceanu, pe numele ei adevărat Lilica (v. Ciuceanu).
Ciuceanu Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Ciulama Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Ciungulete Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX, proprietar de prăvălie în zona de la Monument.
Clocitu Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX, tehnician veterinar.
Clocociovul Sat aflat cândva (sec. XVI) în apropiere de Slatina, acum cartierul Clocociov al Slatinei.
Clucerul Badea Conducătorul boierilor pribegi care s-au confruntat cu oastea domnească a Doamnei Chiajna la Şerbăneşti, în toamna anului 1559, murind luptând vitejeşte la poalele dealului Boghia.
Clucerul Badea din Bucșani V. Clucerul Badea.
Cluj Municipiu şi reşedinţă de judeţ, al doilea oraş, ca mărime, din România.
Coadă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneştii de Jos, cătunul Dumitrăneşti, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.
Coajă Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Codin Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Coieni Denumire greşită sau mai veche pentru Boianu (numit uneori și Boieni), locul unde Doamna Chiajna a înfrânt definitiv oastea boierilor pribegi. 
Cojocarul V. Valea Cojocarului.
Colarez Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Colegiul Național ”Radu Greceanu” V. Liceul ”Radu Greceanu” din Slatina.
Colivaru Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti (de Jos) în secolul XX.
Comani Sat aparţinând de oraşul Drăgăneşti-Olt.
Comănescu Nume frecvent întâlnit în comuna Şerbăneşti, nume de provenienţă cumană atestând invadarea şi poposirea pe aceste locuri a cumanilor, popor migrator de origine turcă. Iniţial, aceste familii erau localizate în cătunul Comăneşti, cătun care a dispărut prin anii '70 datorită inundaţiilor.
Comănescu Constantin V. Costică alu Misalau.
Comănescu Constantin V. Costică alu Troaşcă.
Comănescu Constantina Soţia lui Gheorghe alu Fante. V. Gheorghe alu Fante.
Comănescu Dumitru V. Bitie.
Comănescu Elena V. Leana lu' Tăldare.
Comănescu Floarea V. Misaloaica.
Comănescu Gheorghe V. Gheorghe alu Fante.
Comănescu Ilie V. Ilie alu Dopea.
Comănescu M. Dumitra V. Mitica lu' Sulă.
Comănescu Marin V. Minică alu Medeleanu.
Comănescu Marin V. Sulă.
Comănescu Petre V. Petre alu Misalau.
Comănescu Stan V. Stan alu Boncea şi Răcănel.
Comăneşti V. Cătunul Comăneşti.
Comuna Bobești-Bălăceanca Fostă comună în jud. Ilfov.
Comuna Bogdana Comună în județul Vaslui. 
Comuna Broșteni Fostă comună în județul Vâlcea.
Comuna Bugiulești Fostă comună în județul Vălcea (acum, comuna Tetoiu).
Comuna Cățelu Fostă comună în jud. Ilfov.
Comuna Cârligi Fostă comună a fostului județ Roman.
Comuna Corbița Comună în județul Vrancea (mai demult, în fostul județ Tecuci).
Comuna Coțușca Comună în județul Botoșani.
Comuna Crîmpoia Comună în județul Olt, vecină cu comuna Șerbănești.
Comuna Curtișoara V. Curtișoara.
Comuna Filipești Comună în județul Bacău.
Comuna Glina Comună în jud. Ilfov.
Comuna Lăpușata Comună în județul Vâlcea.
Comuna Mătăsari Comună în județul Dâmbovița.
Comuna Onișcani Comună din fostul județ Roman; acum, comună aparținând de județul Bacău.
Comuna Păușești Comună în județul Vâlcea.
Comuna Păușești-Otăsău Fostă comună ce a aparținut de plasa Ocolul, judeţul Vâlcea.
Comuna Păușești-Șerbănești Fostă comună ce a aparținut de plasa Ocolul, judeţul Vâlcea.
Comuna Podurile Fostă comună înglobată acum în orașul Pucioasa.
Comuna Poenari Fosta denumire a a actualei comune Poenarii de Muscel, jud. Argeș.
Comuna Sălătrucel Comună în județul Vâlcea (cândva, pendinte de județul Argeș).
Comuna Surupatele-Șerbănești Fostă comună ce a aparținut de plasa Ocolul, judeţul Vâlcea.
Comuna Șerbănești Fosă comună ce a aparținut de fostul județ Tecuci.
Comuna Șerbănești Fostă comună ce a aparținut de plasa Mijlocul, judeţul Vâlcea.
Comuna Șerbănești Fostă comună ce a aparținut de plasa Ocolul, judeţul Vâlcea.
Comuna Șerbănești Fostă comună ce a existat în județul Argeș la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Comuna Şerbăneşti Comună subordonată judeţului Olt şi constituită, conform Legii nr. 3/1968, din satele: Şerbăneşti, Strugurelu şi Şerbăneştii de Sus.
Comuna Șerbănești-Pățești Fostă comună în județul Argeș.
Comuna Șerbănești-Podurile Fosta denumire a actualului oraș Pucioasa.
Comuna Şerbăneşti de Jos Comună care, la sfârşitul veacului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt; actual, satul Şerbăneşti (de Jos).
Comuna Şerbăneşti de Sus Comună care, la sfârşitul veacului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. Era constituită din cătunul Şerbăneştii de Sus, cătunul Buta şi cătunul Momiceni.
Comuna Șerbănești-Domnești Denumire neoficială pe care localnicii o foloseau pentru comuna Șerbănești de Jos, jud. Olt, în decursul secolului al XIX-lea.
Comuna Ștefănești Comună în județul Vâlcea.
Comuna Tetoiu Comună în județul Vâlcea.
Comuna Vîlcele Comună din județul Olt, vecină cu comuna Șerbănești.
Comuna Zătreni Comună din județul Vâlcea.
Comuna Zvorăștea Denumire mai veche a actualei comune Zvoriștea, jud. Suceava.
Comuna Zvoriștea Comună în județul Suceava.
Conacul Anghelescu Conac boieresc amplasat, la sfârşitul sec. XIX, în Boianu, pe fostul drum al Drăgăneştilor.
Conacul de la Momiceni Conac construit de Ion E. Momiceanu în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în apropierea pădurii de la Momiceni, conac ce a aparținut de fosta comună Șerbăneștii de Sus. După 2000, acesta devenise deja ruină, în 2004 dispărând complet.
Conacul Momiceanu V. Conacul de la Momiceni.
Conacul Oporan Conac boieresc amplasat, la sfârşitul sec. XIX, în Boianu, pe fostul drum al Drăgăneştilor.
Consiliul Popular Denumirea pe care o aveau primăriile din România înainte de decembrie 1989.
Constantin Căpitanul (Filipescu) Cronicar muntean care evocă, pentru prima dată, bazat pe documente domneşti, bătălia de la Şerbăneşti (în cronică, Şărpăteşti).
Constantin Gane Scriitor, autor al lucrării Trecute vieți de doamne și domnițe (3 volume, 1932-1939), în care vorbeşte şi despre Doamna Chiajna şi bătălia purtată de acesta la Şerbăneşti (în lucrare, numit Şerpăneşti).
Constantin Moret de Blaremberg Colonel, adjutant al lui Cuza și al lui Carol I (1839-1886); la ceva timp după moartea acestuia, în 1898, soţia sa, Maria, a cumpărat moşia Şerbăneşti de la fii lui Constantin Manu.
Constantin Șerban (Basarab) Domn al Țării Românești și al Moldovei, numit și Cârnul.
Constantinopol Fosta capitală a Imperiului Roman de Răsărit, Imperiului Latin și Imperiului Otoman.
Cooperativa Agricolă de Producţie V. CAP Şerbăneşti.
Cooperativa de Consum Organizaţie obştească, cu caracter economic, constituită, la oraşe şi sate, prin asocierea, din proprie iniţiativă a locuitorilor, în scopul de a satisface anumite cerinţe de ordin economic, social şi cultural ale acestora.
Corbu Comună în judeţul Olt.
Corbu V. Corbul.
Corbul Sat dispărut din preajma Şerbăneştilor, în zona Boianu; numit uneori şi Corbu.
Corbu de Sus Moşie aflată în zona Boianu, spre Şerbăneşti.
Corbu de Jos Moşie aflată în zona Boianu, spre Drăgăneşti.
Cosca Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de jos în decursul secolului XX. Pe numele său adevărat Ghioca Gh. Constantin, zis şi Costel alu Gheorghe alu Chioşcu.
Cosor Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Murgeşti, în secolul XX.
Costel alu Băligan Unul dintre copiii lui Băligan, pe numele său adevărat Tinca Constantin, felcerul satului Şerbăneşti în decursul secolului XX (v. Băligan).
Costel alu Gheorghe alu Chioşcu Unul dintre băieţii lui Gheorghe alu Chioşcu, zis şi Cosca (v. Cosca şi Chioşcu).
Costel Vasilescu Cunoscut publicist caracalean și om de radio, născut în Bărcănești și cu descendenți, după mamă, în Șerbăneștii de Jos, prețios colaborator EcS.
Costică alu Beleacă Unul dintre copiii lui Beleacă, pe numele lui adevărat Ivaşcu Constantin (v. Beleacă).
Costică alu Bobonete Unul dintre copiii lui Bobonete, zis şi Titiţă (v. Titiţă şi Bobonete).
Costică alu Boncea Unul dintre copiii lui Boncea (v. Boncea).
Costică alu Ciocan Băiatul lui Ciocan (v. Ciocan).
Costică alu Cucu Unul dintre copiii lui Cucu lu' Simion, pe numele său real Filip Constantin (v. Cucu lu' Simion).
Costică alu Misalau Unul dintre copiii lui Misalau, pe numele său adevărat Comănescu Constantin (v. Misalau).
Costică alu Pană Unul dintre băieţii lui Pană, pe numele său adevărat Popescu Constantin (v. Pană).
Costică alu Pircu Unul dintre copiii lui Pircu (v. Pircu).
Costică alu Şoancă Băiatul lui Şoancă, pe numele său real, Turlea Constantin (v. Şoancă).
Costică alu Troaşcă Băiatul lui Troaşcă, pe numele său adevărat, Comănescu Constantin (v. Troaşcă).
Cotar Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Coteana Comună în judeţul Olt.
Cotocioaia Soţia lui Cotocu, poreclă atribuită după soţ (v. Cotocu).
Cotocu Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Craiova Reşedinţa judeţului Dolj şi "capitala" Olteniei.
Craiu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Crasnaleuca Sat ce aparține de comuna Coțușca, jud. Botoșani.
Crăciun Sărbătoarea Naşterii Domnuilui (naşterea lui Isus Hristos).
Crâmpoia Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, în partea de sud, prin satul Buta, care este vecin cu satul Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti).
Crețulescu Elenca Soția lui Tudorache Crețulescu. V. Crețulescu Tudorache.
Crețulescu Tudorache Proprietarul, până în 1800, al moșiei Șerbănești-Domnești.
Criș Râu, afluent al Tisei, care se formează prin unirea celor trei Crișuri, drenând versantul vestic al Munților Apuseni și o parte din Cîmpia de Vest.
Crîmpoia V. Crâmpoia.
Cronicarul Anonim Cronicar muntean citat de Alexandru Odobescu, ca referinţă bibliografică, atunci când evocă bătălia de la Şerbăneşti, în nuvela istorică Doamna Chiajna.
Cucu Poreclă întâlnită în cătunele Stârcu şi Dealul Papii, satul Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Cucu lu' Bucureşteanu Unul dintre copiii lui Bucureşteanu (v. Bucureşteanu); proprietar de prăvălie.
Cucu lu' Simion Pe numele său real, Filip Ion, zis şi Ion alu Simion, poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Cucuteni Sat pomenit ca moştenire, alături de Şerbăneşti, în hrisovul domnesc semnat de Radu Paisie (v. Radu Paisie).
Curcă Poreclă în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX, gornistul satului.
Curtişoara Comună în judeţul Olt, în apropiere de Slatina, vecină până prin secolul al XVIII-lea cu un sat numit Şerbăneşti, sat confundat, adesea, cu actualul sat Şerbăneşti (de Jos) al comunei Şerbăneşti.
Dacia Țara Dacilor, ce se întindea peste România, Banat, Transilvania și Bucovina. 
Daia Comună în judeţul Giurgiu de care aparţinea fostul sat Şerpăteşti (confundat de unii cu Şerbăneşti, atunci când este vorba de una dintre bătăliile decisive ale Doamnei Chiajna.
Dalta din piară Piatră slefuită sub forma unei dălţi găsită în Boianu, pe valea Bungetului, în apropiere de barajul de la Momiceni.
Damijoi Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii în decursul secolului XX.
Dan Nepotul lui Stan Ciocuţi (v. Stan Ciocuţi).
Dăneasa Comună în județul Olt, unde s-a născut Dumitru Popovici, tatăl său, deși era șerbăneștean, lucra, atunci, ca învățător în această comună.
Dăneasa V. Dăneşti.
Dăneşti Fost sat amplasat în apropiere de Slatina, care figurează în documentul de danie al lui Neagoe Basarab către Mănăstirea Cutlumuş de pe muntele Athos, din Grecia, alături de satul Şerbăneşti. Acest sat, Şerbăneşti, amplasat lângă Cireaşov, este însă un sat demult dispărut, cu care a fost confundat, mult timp, satul Şerbăneşti, aparţinând de actuală comună Şerbăneşti, ambele făcând parte, pe vremuri, din acelaşi judeţ Olt. Se presupune că acest sat Dăneşti ar fi actuala comună Dăneasa (oare?!).
Dâmboviţa Judeţ din Muntenia, unde oastea Doamnei Chiajna a fost înfrântă de boierii pribegi, reîntorşi din Ardeal, unde fuseseră izgoniţi, pentru a acapara putere, imediat după moartea domnitorului Mircea Ciobanu.
Dealul Baboeşti Deal situat în partea de vest a satului Şerbăneşti (de Jos), pe culmea căruia se afla situată mahalaua Baboeşti. Acum acest deal se numeşte Dealul Papii. 
Dealul Boghia Deal aflat în partea de sus a satului Şerbăneşti, pe la poalele căruia curge Dorofeiul, care a săpat în acesta un mal prăpăstios. La poalele acestui deal a avut loc, în 1559, bătălia dintre oastea domnească a Doamnei Chiajna şi oastea boierilor pribegi.
Dealul CAP-ului Deal unde se afla amplasat sediul fostului CAP şi unde se află acum amplasată Primăria Şerbăneşti; se mai numeşte şi dealul Şerbăneştilor.
Dealul Cojocarul Deal nelocuit, amplasat în partea sud-vestică a satului Şerbăneşti.
Dealul Miculeşti Deal situat în partea de sud-vest a satului Şerbăneşti de Jos, pe culmea căruia se află situat cătunul Miculeşti, unde locuiesc mai multe familii numite Micu.
Dealul Miculeștilor V. Dealul Miculești.
Dealul Papii Deal situat în partea de vest a satului Şerbăneşti (de Jos), pe culmea căruia se afla situată mahalaua Baboeşti (acum, cătunul Dealul Papii). Înainte vreme, acest deal se numea Dealul Baboeşti. 
Dealul Papii Cătun situat pe dealul purtând acest nume.
Dealul Ruşeţului Deal indicat de profesorul universitar Matei D. Vlad ca fiind, potrivit tradiţiei locale, dealul la poalele căruia ar fi avut loc, în 1559, bătălia de la Şerbăneşti, când s-au înfruntat oştile domneşti, conduse de Doamna Chiajna, cu oştile boierilor răzvrătiţi.
Dealul Şerbăneştilor V. Dealul CAP-ului.
Dealul Tomoaica Deal situat în partea de nord-vest a satului Şerbăneşti de Jos pe la poalele căruia curge pârâul Dorofei.
Dealul Țigăniei Deal din apropierea cătunului Țigănia, paralel cu dealul Boghia, unde a fost descoperit așa-numitul ”cimitir al gepizilor”.
Densușianu Ovid Filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet român, membru titular al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. A fost unul dintre profesorii de renume ai lui Dumitru Popovici.
Diaconești Sat pendinte, la începutul secolului XX, de fosta comună Șerbănești, jud. Dâmbovița.
Didea Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii în decursul secolului XX.
Didina lu' Preaşă V. Didina lu' Tânjală.
Didina lu' Tânjală Una dintre fetele lui Tânjală, soţia lui Preaşă; numită şi Didina lu' Preaşă (v. Tânjală şi Preaşă).
Dinoaşcă Porecă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX.
Direcţia Topografică Militară Autoarea primelor ridicări topografice, în detaliu, a tuturor zonelor ţării; pentru zona aferentă comunei Şerbăneşti, primele ridicări topografice în teren (numite Plan director de tragere) s-au făcut în anul 1907.
Doagă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Rasolani în decursul secolului XX, fântânarul satului.
Doamna Chiajna Soția domnului Țării Românești, Mircea Ciobanul, fiica lui Petru Rareș al Moldovei și nepoata lui Ștefan cel Mare (n. aprox. 1525, Polonia - d. 1588). În toamna anului 1559, ea a condus, la Şerbăneşti, bătălia dintre oastea domnească a soţului său, domnitorului Mircea Ciobanu (care tocmai murise), şi boierii răzvrătiţi împotriva uneltirilor puse la cale de aceasta pentru a-l lăsa la tron pe fiul lor, Petru, care era încă un minor.
Doamna Chiajna Nuvelă istorică publicată de Alexandru Odobescu în 1860, în care este dezvăluită locaţia exactă a bătăliei de la Şerbăneşti, bătălie pentru tron ce a avut loc în toamna anului 1559 între oastea domnească, ajutată de turci şi condusă de Doamna Chiajna, şi boierii pribegi.
Dobre Dumitru V. Dumitru lu' Ţânvloi.
Dobre Ion V. Ion alu Ţânvloi; fost primar al comunei Şerbăneşti până la revoluţia din decembrie 1989, căsătorit şi stabilit în oraşul Drăgăneşti Olt.
Dobre Rodica V. Rodica lu' Ţânvloi; fostă vânzătoare la magazinul general din comună.
Dobroteasa Comună în judeţul Olt.
Dobrotinet Sat aparţinând de comuna Curtişoara, judeţul Olt, care se presupune că s-ar situa pe amplasamentul fostui sat Şerbăneşti, aflat, până pe la începutul secolului al XVIII-lea, între Slatina şi Curtişoara. 
Dodoaşă Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX, zis şi Mărin al Floricî lu' Traian. 
Dodu Porecă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX.
Doina Oltului Ansamblu folcloric profesionist din Slatina, reprezentativ pentru judeţul Olt, la care a activat timp de mai mulţi ani instrumentistul şerbăneştean Eugen Greceanu (Genu lu' Tudorică); începând din 2008, acest ansamblu se numeşte "Plaiurile Oltului".
Dolofanu Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Domnești-Șerbănești V. Șerbănești-Domnești.
Donat Ion Istoric medievist român (n. 1909 - d. 1988), specialist în geografie istorică și toponimie, cu preocupări deosebite în zona Olteniei şi a Ţării Româneşti. 
Dopea Poreclă şi neam întâlnite în fostul cătun Comăneşti în decursul secolului XX.
Dorofei Gârlă ce trece prin centrul comunei Şerbăneşti şi în care se varsă mai multe pâraie sau vâlcele. Este afluent, pe partea dreaptă, al râului Vedea. Pe valea Dorofeiului se întâlnesc soluri fertile, din categoria aluviunilor sub formă de mâl.
Drăgăneşti V. Drăgăneşti-Olt.
Drăgăneşti-Olt Oraş de care a fost, cândva, direct legată comuna Şerbăneşti, atât administrativ cât şi ca vecinătăţi, fostul IAS Boianu aparţinând direct de oraşul Drăgăneşti.
Drăgăşani Oraş din judeţul Vâlcea, renumit pentru vinul produs aici.
Drăghicescu Mircea Longin Inginer agronom născut în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneştii de Sus, pe 4 noiembrie 1952. După mai mulţi ani lucraţi în cadrul fostului CAP Şerbăneşti, în 1993, a înfiinţat firma SC Longin SRL, firmă care deţine în arendă, în momentul de faţă, majoritatea terenurilor arabile din comună şi nu numai...
Dranovăţu V. Dreavnoviţa.
Dranoveţi Fosta denumire a satului Dranovăţu, com. Găneasa, jud. Olt (v. Dreavnoviţa).
Dreavnoviţa Fost sat amplasat în apropiere de Slatina, care figurează în documentul de danie al lui Neagoe Basarab către Mănăstirea Cutlumuş de pe muntele Athos, din Grecia, alături de satul Şerbăneşti, un sat de asemena dispărut, sat cu care a fost confundat, multă vreme, actualul sat Şerbăneşti al comunei Şerbăneşti, judeţul Olt. Fosta denumire a satului Dranovăţu, com. Găneasa, jud. Olt; numit, uneori, şi Dranoveţi.
Drobeta - Turnu Severin Municipiu, reședința județului Mehedinți. Aici a absolvit Școala Normală cunoscutul învățător șerbăneștean, Petrică Popovici.
Drugă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti în decursul secolului XX.
Drumul Drăgăneştilor Drum "şoseluit" care făcea legătura, la sfârştul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX între Şerbăneşti şi Drăgăneşti-Olt. Drumul pleca din centrul de atunci al comunei Şerbăneşti, de la Monument, urca dealul Miculeştilor, străbătea izlazul şi se întrepta spre Boianu, traversând valea Bungetului. După ce traversa Câmpia Boianului, drumul trecea prin marginea Stoicăneştilor şi ajungea la Drăgăneşti-Olt. 
Drumul judeţean DJ 546 Drum asfaltat ce leagă Slatina direct de Drăgăneşti-Olt. 
Drumul judeţean DJ 546A Drum asfaltat ce leagă Slatina de Drăgăneşti-Olt; drumul începe de la Brebeni, trece prin centrul comunei Şerbăneşti, ajungând, în final la Drăgăneşti-Olt, via Văleni. 
Drumul judeţean DJ 653 Drum judeţean ce face legătura între localităţile Alimăneşti şi Stoicăneşti.
Drumul poștei Vechea denumire a unui drum, acum dispărut, ce lega Bucureștiul de Craiova, trecând prin Șerbănești, via Greci - Ipotești.
Duminica Floriilor V. Florii.
Dumitrana Nume frecvent întâlnit în comuna Şerbăneşti, nume de la care şi-a luat denumirea cătunul Dumitrăneşti din satul Şerbăneşti (de Jos), unde locuiau şi mai locuiesc încă multe familii purtând acest nume.
Dumitrana Alexandru V. Tăbou.
Dumitrana A. Ilie V. Ilie alu Tăbou.
Dumitrana I. Ilie V. Iliuţă alu Piteşteanu.
Dumitrana Ilie V. Ilie alu Bufoi.
Dumitrana Ion V. Piteşteanu.
Dumitrana Vasile V. Vasâlică al Lupoaicii.
Dumitrăneşti V. Cătunul Dumitrăneşti.
Dumitru lu' Bigu Unul dintre copiii lui Bigu (v. Bigu).
Dumitru lu' Blându Unul dintre copiii lui Blându (v. Blându).
Dumitru lu' Tudorică V. Ciobanu Dumitru (fără copii, căsătorit cu Miala).
Dumitru lu' Ţânvloi Unul dintre băieţii lui Ţânvloi, pe numele său adevărat Dobre Dumitru (v. Ţânvloi).
Dumnezeu Ființă supranaturală, considerată în credințele religioase drept creatoare a lumii și cea care determină destinul oamenilor.
Dunărea Fluviu pe care se constituie o mare parte din graniţa sudică a României.
Ec Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dealul Papii, în secolul XX. Pe numele său adevărat, Popescu Ion (19??-19??), unul dintre băieţii Leanii lu' Sardescu şi fiu adoptiv al lui Ilie alu Priboi (v. Ilie alu Priboi şi Leana lu' Sardescu).
Economie post-decembristă Ansamblul activităților desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului de bunuri materiale și servicii după Revoluţia Română din decembrie 1989.
Editura "Casa Ciurea" Editură din Slatina unde a apărut, în 2010, prima lucrare monografică dedicată comunei Şerbăneşti, lucrare intitulată "Şerbăneşti - Pagini de monografie", autor - prof. Dumitru Ilie.
Eminescu Mihai Genial poet, prozator și jurnalist român (1850-1889).
Episcopia Slatinei şi Romanaţilor Episcopie de care aparţin parohiile din comuna Şerbăneşti.
Eroina de la Şerbăneşti Supranume dat Doamnei Chiajna de Alexandru Odobescu, în nuvela istorică Mihnea Vodă cel Rău. V. Doamna Chiajna.
Europa Unul dintre cele 7 continente, din care face parte şi România.
Evul Mediu Perioadă istorică dintre antichitate și epoca modernă.
Fabrica de cărămidă Fabrică  de cărămidă de capacitate mică, realizată în anii puterii comuniste, în satul Şerbăneşti de Sus, pe malul Dorofeiului.
Fane alu Dolofanu Unul dintre copiii lui Dolofanu, pe numele său adevărat, Militaru Ştefan (v. Dolofanu).
Fante Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX.
Franţa Stat în Europa occidentală cu capitala la Paris.
Fântâna de la Crângulețe Fântână ce se afla situată pe drumul ce mergea direct spre fostul conac de la Momiceni, venind de la Șerbănești, în zona numită Crângulețe.
Fântâna lui Caval Fântână construită de Caval în satul Strugurelu, fost Jarcaleţi (v. Caval).
Ferma de găini Fermă care, în decursul anilor '60, a aparţinut fostului CAP Şerbăneşti; era amplasată la marginea izlazului comunal, pe fostul drum al Drăgăneştilor, vizavi de saivane, şi a rezistat, ca şi ferma de porci (porcăria), doar câţiva ani.
Ferma zootehnică a CAP-ului Fermă care a aparţinut fostului CAP Şerbăneşti, destinată, în principal, creşterii vacilor de lapte şi oilor.
Fica lu' Tăldare Soţia lui Tăldare şi fata lui Tânjală (v. Tăldare şi Tânjală); pe numele său adevărat, după căsătorie, Preda Floarea.
Fica lu' Tânjală Una dintre fetele lui Tânjală, soţia lui Tăldare (v. Tânjală şi Tăldare).
Fifoloanca Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Filip Constantin V. Costică alu Cucu.
Filip Ion V. Cucu lu' Simion şi Ion alu Simion.
Floarea Nume feminin sărbătorit de Florii.
Floarea lu' Misalau Soţia lui Misalau, numită şi Misaloaica; pe numele său adevărat, Comănescu Floarea. V. Misaloaica.
Florea Nume masculin sărbătorit de Florii.
Florea al Marii Unul dintre copiii Marii (v. Mara).
Florea lu' Bigu Unul dintre copiii lui Bigu, casă în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti (v. Bigu).
Florea lu' Bufoi Unul dintre copiii lui Bufoi, casă în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti de Jos (v. Bufoi).
Florea lu' Cârstea Pe numele său adevărat, Micu Florea. V. Aspasia lu' Butoi şi Micu Florea. 
Florea lu' Curcă Unul dintre copiii lui Curcă (v. Curcă).
Florea lu' Păpău V. Blându.
Florentina lu' Tăbou Unul dintre copiii lui Tăbou, soţia lui Grozea (v. Tăbou şi Grozea).
Florica lu' Botea Una dintre fetele lui Botea (v. Botea).
Florii Sărbătoare creștină, care cade în duminica dinaintea Paștelui şi evocă intrarea lui Hristos în Ierusalim; se mai numeşte şi duminica Floriilor.
Floru Sat aparţinând comunei Icoana cu care se învecinează, spre nord, comuna Şerbăneşti, prin satele Şerbăneşti (de Jos) şi Strugurelu; pe vremuri, Floru a fost comună separată de care a aparţinut, la un moment dat, şi satul Jarcaleţi.
Floru S. Ion Profesor de istorie la Liceul Sfânta Sava din Bucureşti, scriitor şi autor de manuale şcolare născut, în 1864, în comuna Floru. În cartea sa memorialistică "Un copil, un sat..." face mai multe referiri la comuna Şerbăneşti, la obiceiurile şi oamenii sfârşitului de veac XIX din această zonă.
Foto Moscu Cunoscut atelier fotografic din Slatina pe la începutul secolului XX.
Franţ Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Franţa Ţară în Europa occidentală.
Frații Ghioca Frații Scarlat și Gheorghe Gioca, învățători și preoți din satul Șerbănești, în decursul secolului al XIX-lea, care și-au luat, mai apoi, numele de Popescu, strămoși ai lui Dumitru Popovici.
Frumosu Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Fulga Nicolae Scriitor (1935-2003) care a copilărit la Vâlcele, jud. Olt.
Furniguţa Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti. În decursul secolului XX.
GAC Gospodărie Agricolă Colectivă
GAC "6 martie" Stoicăneşti Gospodărie Agricolă Colectivă din perioada 1949, aparţinând de com. Stoicăneşti, jud. Olt.
GAC "Ştefan Ţugui" Crâmpoaia Gospodărie Agricolă Colectivă din perioada 1949, aparţinând de com. Crâmpoia, jud. Olt.
Gagarin Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii în decursul secolului XX, zis şi Ion alu Nae. 
Gamillscheg Ernst Filolog german care, pe la începutul anilor 1930, a studiat graiul localnicilor din zona Şerbăneşti – Tituleşti. În cartea sa intitulată Die Mundart von Şerbăneşti-Tituleşti (Dialectul din Şerbăneşti - Tituleşti), susţinea că locuitorii din Şerbăneştii de Jos şi-au păstrat o adevărată predilecţie pentru cai, ei bucurându-se chiar de proasta reputaţie de a fi cei mai primejdioşi hoţi de cai din toată Oltenia.
GAS Gospodărie Agricolă de Stat
GAS Boianu Gospodărie Agricolă de Stat din perioada 1949.
GAS Momiceni Gospodărie Agricolă de Stat din perioada 1949.
GAS "Scânteia" Stoicăneşti Gospodărie Agricolă de Stat din perioada 1949, gospodărie aparţinând de comuna Stoicăneşti, jud. Olt.
GAS Tufeni Gospodărie Agricolă de Stat care a avut în administrare conacul de la Momiceni, în perioada 1950 - 1962.
Găinosu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX.
Găzaru Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Gârtan Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în secolul XX.
Ged Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii în decursul secolului XX, pe numele său adevărat Nicolescu Ghiţă.
Gedoaica Soţia lui Ged (v. Ged).
Genu lu' Tudorică V. Greceanu Eugen.
Gepizia Țara gepizilor, popor migrator de origine germanică.
Germania Ţară din Europa centrală cu capitala la Berlin.
Georgescu Petre Învățător în com. Dăneasa, jud. Olt, la începutul sec. XX.
Gheorghe al Belitii Singurul copil al Belitei şi al lui Petrică alu Mâţu (v. Belita).
Gheorghe alu Bercanu Unul dintre copiii lui Bercanu (v. Bercanu).
Gheorghe alu Chioşcu Unul dintre copiii lui Chioşcu (v. Chioşcu).
Gheorghe alu Didea Unul dintre copiii lui Didea, pe numele său real, Mara Gheorghe, casă în Dealul Papii (v. Didea).
Gheorghe alu Fante Unul dintre copiii lui Fante, pe numele său adevărat Comănescu Gheorghe, casă în cătunul Miculeşti (v. Fante).
Gheorghe alu Locă Unul dintre copiii lui Locă, fost gestionar la Magazinul Sătesc (v. Locă).
Gheorghe alu Neacă Unul dintre copiii lui Neacă, pe numele său adevărat Andrei Gheorghe (v. Neacă).
Gheorghe alu Pană Unul dintre copiii lui Pană, pe numele său a devărat, Popescu Gheorghe (v. Pană).
Gheorghe alu Papazai Unul dintre copiii lui Papazai (v. Papazai).
Gheorghe alu Seileana Unul dintre copiii lui Seileana, pe numele său adevărat Ileana Gheorghe (v. Seileana).
Gheorghe alu Sică Unul dintre copiii lui Sică (v. Sică).
Gheorghe alu Stângă Băiatul lui Stângă, pe numele său adevărat, Rotaru I. Gheorghe (v. Stângă).
Gheorghe alu Tricu Unul dintre băieţii lui Tricu (v. Tricu).
Ghicaloaica V. Leana lu' Ghicalau.
Ghicalu Poreclă întâlnită în cătunuil Lisa, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Ghilă Poreclă întâlnită în cătunuil Lisa, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX, pe numele său adevărat, Preda Gheorghe. El este cel care a "botezat" cătunul Lisa, ca o poreclă ce a dăinuit peste ani. V. Cătunul Lisa.
Ghiloaica Soţia lui Ghilă, poreclă preluată după soţ (v. Ghilă).
Ghimpeţeni Comună amplasată pe malul stăng al râului Vedea, amplasată la circa 15 km sud-est faţă de comuna Şerbăneşti. Aici s-a născut şi a murit Ec, pe numele său adevărat Popescu Ion (19??-19??), care a copilărit şi a fost profund legat de comuna Şerbăneşti.
Ghioacă Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Ghioca Scarlat Preot la Biserica din Dealul Papii în decursul secolului al XIX-lea. Cunoscut sub numele de popa Scarlat.
Ghioca Gheorghe Preot și învățător din satul Șerbănești, în decursul sec. XIX, fratele lui popa Scarlat.
Ghioca Gh. Constantin V. Cosca.
Ghioca Ilie V. Târşoagă.
Ghioca Joiţa V. Târşogoaia.
Ghiocheanu Ilie Fost notar al comunei Şerbăneşti în perioada interbelică.
Ghiorghiţa lu' Borţea Una dintre fetele lui Borţea, pe numele ei adevărat, de fată, Pena I. Gheorghiţa (v. Borţea).
Ghitoc Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX; mutat, prin anii '70, în cătunul Dealul Papii.
Ghiţan Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolelor XX şi XXI.
Gigardel Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Gigea Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Ginglău Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti în decursul secolului XX.
Ginica Soţia lui Ginglău (v. Ginglău).
Giurescu C. Constantin Istoric român, membru al Academiei Române, care în lucrarea sa "Istoria românilor", relatând despre bătăliile Doamnei Chiajna, spune, în mod eronat, că una dintre aceste bătălii ar fi avut loc la Şerpăteşti, în loc de Şerbăneşti.
Giurgiu Oraş pe malul Dunării, punct de frontieră cu Bulgaria; judeţ purtând acest nume.
Gliganu de Sus Sat ce aparținea, în perioada interbelică, de fosta comună Șerbănești, jud. Argeș.
Glina Sat care a aparținut, cândva, de comuna Cățelu, jud. Ilfov.
Glina Sat ce aparține de comuna Glina, jud. Ilfov.
Glina-Gherman Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Glina-Macri Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Goace Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Goagă Porecă întâlnită în cătunul Lisa în decursul secolului XX, pe numele său real Raicu Alexandru.
Goaie Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în secolul XX.
Gogoneaţa Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Stârcu.
Gogu lu' Borţea Singurul băiat al lui Borţea, pe numele său adevărat Pena I. Gogu (19??-19??).
Google Cel mai cunoscut motor de căutare pe Internet.
Greceanu Eugen Cunoscut instrume+C694ntist şerbăneştean (n. 1944), care a activat la ansamblul folcloric "Doina Oltului" din Slatina, cântând la fluier, caval, ocarină şi cimpoi; zis şi Genu alu Tudorică; nume de scenă, Eugen Greceanu.
Greceanu Ilie V. Lidu.
Greceanu Tudor V. Tudorică alu Togan.
Greci Sat component al comunei Schitu, judeţul Olt.
Grecia Ţară de numele căreia se leagă mai multe repere istorice ale comunei Şerbăneşti. Primul dintre acestea se referea la faptul că satul Şerbăneşti ar fi fost donat Mănăstirii Cutlumuş de pe muntele Athos de către domnitorul Neagoe Basarab, lucru dovedit, în paginile ECS, a fi total neadevărat.
Grecii Călugăreşti Sat dispărut din zona Cireaşov - Buiceşti, judeţul Olt; numit şi Călugăreni (v. Călugăreni).
Grigore Basarab Brâncoveanu Principe român (1827-1886), moștenitor al titlului de noblețe de la voievodul Constantin Brâncoveanu, cel care a recuperat moșia Momiceni, înainte de a muri, așa precum o deținuse, pe vremuri, domnitorul Brâncoveanu.
Grozea Poreclă ce a marcat, vremelnic, cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX; a provenit aici din comuna Crâmpoia, prin căsătoria cu Florentina lu' Tăbou, de care, după ceva ani, s-a despărţit. Pe numele său adevărat, Bidică Gheorghe.
Gruia O altă poreclă atribuită lui Malacu (V. Malacu).
Gura Topiliştei Toponim pentru un loc din apropierea Slatinei (sec. XVI).
Gura Mariţei V. Mariţa. 
Halcrow România Firma care a realizat Planul de Amenajare Teritorială a Judeţului Olt.
Hanul Corbu de Jos Han ce era amplasat, în decursul secolului al XIX-lea, pe fostul drum Alimăneşti - Văleni, în Boianu, pe valea Călmăţuiului.
Hanul Corbu de Sus Han ce era amplasat, în decursul secolului al XIX-lea, pe fostul drum Şerbăneşti - Drăgăneşti, în Boianu, pe valea Călmăţuiului.
Hanul "La Coandă" Han ce era amplasat, în decursul secolului al XIX-lea, pe fostul drum Crâmpoia - Drăgăneşti, în Boianu, pe valea Călmăţuiului.
Harta stolnicului Cantacuzino Hartă comandată de domnitorul Constantin Brâncoveanu şi realizată în jurul anului 1700 sub coordonarea stolnicului Cantacuzino. Ea reprezintă, deopotrivă, cele două sate Şerbăneşti din judeţul (ţinutul) Olt: unul pe malul Oltului, lângă Slatina, acum dispărut, şi celălalt pe actuala locaţie a comunei Şerbăneşti (satul Şerbăneşti de Jos).
Hazard Paul Gustave Marie Camille Istoric literar francez (1878-1944).
Hanul Chirului Han ce a existat, în decursul secolului al XIX-lea, în piața mare a orașului Giurgiu
Hârlești Sat aparținând de comuna Filipești, jud. Bacău. 
Heleșteul Domnesc Un mare lac ce se afla, pe vremuri, în jurul dealului Măgura din satul Șerbănești (de Jos).
Heliade-Rădulescu Ion Scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat a fi cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.
Hildegard din Bingen Călugăriţă învăţată ce a trăit în Germania, în secolul al XII-lea, devenită apoi stareţă vizionară şi considerată sfântă de către credincioşii ce au cunoscut-o.
Homo Olteniensis Fosilă umană (mai precis un craniu) veche de 2 milioane de ani, descoperită la Bugiulești, județul Vâlcea.
Hoţi de cai Proastă reputaţie de care se "bucurau" locuitorii din Şerbăneştii de Jos la începutul secolului XX, lucru rămas consemnat de profesorul universitar, neamţ de origine, Ernst Gamillscheg.
Hristos Supranumele lui Isus, adică „Unsul” (traducere grecească după ebraicul Messiah). 
Hurmuzachi Eudoxiu Patriot și erudit documentarist, român din Bucovina (1812-1874).
Iancu Ion V. Ion alu Dinoaşcă.
Iancu lu' Bâzgan Unul dintre copiii lui Bâzgan (v. Bâzgan).
Iareu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Dealul Papii, în decursul secolului XX.
Iași Reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României.
Ican Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolelor XX şi XXI; zis şi Ică, băiatul cel mic al lui Ion alu Cârstea, pe numele său adevărat, Micu Ionică.
Ică V. Ican.
Icoana Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, în partea de nord, prin satul Floru, care este vecin, deopotrivă, cu satele Şerbăneşti de Jos (Şerbăneşti) şi Strugurelu.
IF Ionescu I. Viorel Întreprindere familială înfiinţată în 2005, deţinând un magazin mixt şi având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, str. Dumitru Popovici, nr. 91.
IF Militaru C. Cornel Întreprindere familială înfiinţată în 1999 (ca asociaţie), având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti.
IF Rîjneţu C. Dorin Întreprindere familială înfiinţată în 1997 (ca asociaţie), având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti.
IF Stoica Mihai Întreprindere familială înfiinţată în 2000, având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti.
IF Şarpe A. Nelu Întreprindere familială înfiinţată în 2007, având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti.
II Badea A. Daniel Întreprindere individuală înfiinţată în 2009, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Cabinet Medical Individual - Dr. Drăghescu I. Aura-Mihaela Întreprindere individuală ce a activat în cadrul dispensarului Şerbăneşti, întreprindere transferată, în 2011, la Câmpina, jud. Prahoiva.
II Ciobanu M. Mitică Întreprindere individuală înfiinţată în 2011, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Stârcu, nr. 114.
II Comănescu I. Radu Întreprindere individuală înfiinţată în 1997, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Comănescu M. Grigore Întreprindere individuală înfiinţată în 2000, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Drăghicescu Jenica Întreprindere individuală înfiinţată în 2012, având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneştii de Sus, str. Cordun, nr. 1.
II Dumitrescu Gh. Gheorghiţă Întreprindere individuală înfiinţată în 1994, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Logofătu Robert Aurelian Întreprindere individuală înfiinţată în 2012, având sediul în com. Şerbăneşti, sat. Şerbăneşti, str. Grădiniţei, nr. 55.
II Mihai Marian Întreprindere individuală înfiinţată în 1994, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Nedelcu M. Aurelia Întreprindere individuală înfiinţată în 2007, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Raicu I. Marinel Întreprindere individuală înfiinţată în 2010, având sediul în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, str. Lisa, nr. 64.
II Sârbu Constantin Întreprindere individuală înfiinţată în 2009, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
II Ştefan Marin Întreprindere individuală înfiinţată în 2012, având ca obiect de activitate comercializarea de articole funerare şi având sediul în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Dumitru Popovici, nr. 206.
II Teotoaşe Florin Întreprindere individuală înfiinţată în 1999, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Dumitru Popovici.
II Vlad F. Ilie Întreprindere individuală înfiinţată în 2015, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Rasolani, nr. 26.
II Vlad N. Mitică Întreprindere individuală înfiinţată în 2010, având sediul în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
Ileana Eugen V. Ginel alu Şoavă.
Ileana Gheorghe V. Gheorghe alu Seileana.
Ileana Tudor V. Mimozea.
Ilie al Floarii V. Borţea.
Ilie alu Botea Unul dintre copiii lui Botea (v. Botea); zis şi Măciucă (v. Măciucă).
Ilie alu Budică V. Călie.
Ilie alu Bufoi Unul dintre copiii lui Bufoi, casă în cătunul Lisa (v. Bufoi). Pe numele său adevărat, Dumitrana Ilie.
Ilie alu Dopea Unul dintre copiii lui Dopea (v. Dopea).
Ilie alu Găinosu Unul dintre copiii lui Găinosu (v. Găinosu).
Ilie alu Mitică al Leanii Unul dintre băieţii lui Mitică al Leanii, zis şi Stângă (v. Stângă).
Ilie alu Neacă Unul dintre copiii lui Neacă, pe numele său adevărat Andrei Ilie (v. Neacă).
Ilie alu Neacă V. Baboi Ilie.
Ilie alu Piticu Unul dintre copiii lui Piticu (v. Piticu).
Ilie alu Prefectu Unul dintre copiii lui Prefectu (v. Prefectu).
Ilie alu Priboi Unul dintre copiii lui Priboi, zis şi Căşărie (v. Priboi şi Căşărie).
Ilie alu Tăbou Unul dintre copiii lui Tăbou, pe numele său adevărat Dumitrana Ilie (v. Tăbou).
Ilie Dumitru Autorul primei lucrări monografice a comunei Şerbăneşti, publicată în 2010, profesor de istorie, născut în satul Şerbăneşti de Sus, comuna Şerbăneşti, la 12 mai 1938.
Iliuţă alu Piteşteanu Fiul lui Piteşteanu, pe numele său adevărat Dumitrana Ilie (v. Piteşteanu).
Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga” Institut de cercetare a istoriei, aflat sub patronajul Academiei Române. 
Ioan Eustatie Unul dintre proprietarii moșiei Momiceni în decursul secolului al XIX-lea, tatăl lui Ioan E. Momiceanu; se mai numea și State.
Ioana lu' Ciuceanu Unul dintre copiii lui Ciuceanu (v. Ciuceanu).
Ioana lu' Papă-lapte Unul dintre copiii lui Papă-lapte (v. Papă-lapte).
Ioana lu' Tânjală Una dintre fetele lui Tânjală (v. Tânjală).
Ioana lu' Teşcă Una dintre fetele lui Teşcă (v. Teşcă).
Ion alu Barbu lu' Cotar Băiatul lui Barbu lu' Cotar (v. Barbu lu' Cotar).
Ion alu Bercea Unul dintre copiii lui Bercea din cătunul Stârcu, stabilit la Reşiţa (v. Bercea).
Ion alu Bobonete Unul dintre copiii lui Bobonete, zis şi Bălmajă (V. Bălmajă şi Bobonete).
Ion alu Ciulama Unul dintre copiii lui Ciulama (v. Ciulama).
Ion alu Cârstea Tatăl lui Ican, pe numele său adevărat Micu Ion (v. Ican)
Ion alu Didea Unul dintre copiii lui Didea, pe numele său adevărat Mara Ion (v. Didea).
Ion alu Dinoaşcă Unul dintre copiii lui Dinoaşcă, pe numele său real, Iancu Ion, casă în cătunul Miculeşti (v. Dinoaşcă).
Ion alu Găzaru Unul dintre copiii lui Găzaru (v. Găzaru).
Ion alu Ged Unul dintre copiii lui Ged, pe numele său real Nicolescu Ion (v. Ged).
Ion alu Mânzu Unul dintre copiii lui Mânzu (v. Mânzu)
Ion alu Nae V. Gagarin.
Ion alu Nete Unul dintre copiii lui Nete; pe numele său adevărat, Mucete Ion (v. Nete).
Ion alu Poaşcă Unul dintre copiii lui Poaşcă, pe numele său real, Anca Ion (v. Poaşcă).
Ion alu Simion V. Cucu lu' Simion.
Ion alu Tigaie Unul dintre copiii lui Tigaie (v. Tigaie).
Ion alu Tiugă Unul dintre copiii lui Tiugă, pe numele său adevărat, Mucete Ion (v. Tiugă).
Ion alu Tricu Unul dintre băieţii lui Tricu (v. Tricu).
Ion alu Ţânvloi Unul dintre băieţii lui Ţânvloi, pe numele său adevărat Dobre Ion (v. Ţânvloi).
Ionaşcu Ion Istoric medievist, arhivist, editor de documente şi profesor universitar (n. 1902 - d. 1979). La începutul carierei sale a activat ca profesor secundar în Slatina, perioadă în care a publicat cartea Biserici, chipuri şi documente din Olt (1934), carte ce face multe referiri documentare la comuna Şerbăneşti.
Ionel al Trăienoaii Băiatul Trăienoaei (v. Trăienoaia).
Ionică al Arindii Unul dintre copiii Arindei (v. Arinda).
Ionică alu Iordăchete Unul dintre copiii lui Iordăchete (v. Iordăchete).
Iordan Iorgu Academician român (1888 - 1886), filolog și ambasador al României la Moscova în perioada 1945 - 1947.
Iordăchete Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Iorga Nicolae Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician (1871-1940)
Iosifescu Fost administrator al moșiei Momiceni.
Ipoteşti Comună în judeţul Olt, amplasată pe malul stâng al Oltului, în aval de Slatina.
Italia Ţară europeană unde lucrează, printre alţi români, şi mulţi şerbăneşteni.
Iugoslavia Fost regat constituit în urma primului război mondial (1919) de Serbia, Croația și de fostele provincii austro-ungare locuite de Sloveni (Stiria, Carintia și Carniolia), Muntenegru cu Bosnia și Herzegovina.
Ivaşcu Nume de familie întâlnit în satele Şerbăneştii de Jos şi Şerbăneştii de Sus.
Ivaşcu Antoaneta V. Neta lu' Călie.
Ivaşcu Aurică V. Aurel alu Călie. În 1970 a găsit o presupusă daltă din piatră şlefuită, în locul unde, cândva, fusese pădurea Bungetul.
Ivaşcu Ecaterina V. Catirina lu' Sardescu. 
Ivaşcu Joiţa V. Liţâca.
Ivaşcu M. Ilie V. Călie.
Ivaşcu Marcel Unul dintre copiii lui Călie, proprietarul de drept al fostei case a lui Călie (Ivaşcu M. Ilie), unde se presupune că ar mai exista încă o daltă din piatră şlefuită, găsită de A. Ivaşcu pe dealul Bungetului, la Salcâmi; născut în com. Şerbăneşti, jud. Olt  la 1 mai 1961, stabilit în Slatina; coproprietar al releului CaTV din cătunul Lisa (v. Călie). 
Ivaşcu Marin V. Budică.
Ivaşcu Rodica Soţia lui Ivaşcu Marcel (Marcel alu Călie), administratoare a SC Ivaşcu Rodica SRL, societate care, în 2004, a înfiinţat reţeaua CaTV în comuna Şerbăneşti.
Ivaşcu Stanca V. Stanca lu' Păpău.
Ivănescu Numele unor familii, provenind din acelaşi neam, care locuiau şi mai locuiesc încă în vârful Dealului Ivăneşti (acum, Dealul Miculeşti) de la care îşi luase numele cătunul Ivăneşti (acum, Dealul Miculeşti).
Ivănești Fosta denumire a cătunului Miculești, comuna Șerbănești, jud. Olt.
Ivănescu Teiu Băiatul Ţicăi (v. Ţica).
Izvoare V. Izvoarele.
Izvoarele Comună din judeţul Olt constituită din satele Izvoarele şi Alimăneşti; uneori, impropriu, i se mai spune şi Izvoare.
Învăţătorul Petrică Popovici V. Popovici Petre.
Învăţătorul Roşca Unul dintre primii vânători autorizaţi din comuna Şerbăneşti, purtător legal de puşcă de vânătoare în decursul anilor '60.
Jarcaleţi Fosta denumire a satului Strugurelu, denumire care a fost schimbată începând cu 1 ianuarie 1965, în baza Decretului nr. 799 din 17 decembrie 1964, privind schimbarea denumirii unor localităţi, decret semnat de Gheorghiu Dej.
Jena Oras universitar din landul german Turingia, unde profesează Victoria Popovici, nepoată a lui Dumitru Popovici. V. Dumitru Popovici.
Jimbolia Oraș în județul Timiș.
Jordanes Cunoscut istoric de origine gotică.
Județul Argeș Județ situat în partea central-sudică a României.
Județul Bacău Județ în regiunea istorică Moldova din România, cu reședința la Bacău.
Județul Dâmbovița Județ situat în partea central-sudică a României.
Judeţul Dolj Judeţ aparţinând de provincia istorică Oltenia, având reşedinţa la Craiova.
Județul Dorohoi Fost județ din Regatul României, în perioada interbelică.
Judeţul Gorj Judeţ aparţinând de provincia istorică Oltenia, având reşedinţa la Târgu Jiu.
Județul Ilfov Județ în Muntenia, în vecinătatea municipiului București.
Judeţul Mehedinţi Judeţ aparţinând de provincia istorică Oltenia, având reşedinţa la Drobeta-Turnu Severin.
Județul Muscel Fost județ în regiunea istorică Muntenia, având reședința la Câmpulung.
Judeţul Olt Unitatea administrativ teritorială din care face parte comuna Şerbăneşti, având reşedinţa la Slatina şi fiind integrat în provincia istorică Oltenia.
Județul Roman Fost județ din centrul Moldovei, în perioada interbelică.
Judeţul Romanaţi Fost judeţ, acum integrat în judeţul Olt, care se afla localizat pe partea dreaptă a Olului inferior, având reşedinţa la Caracal.
Județul Suceava Județ situat în nordul României, la granița cu Ucraina.
Județul Tecuci Fost județ din Regatul României, în perioada interbelică.
Județul Vaslui Județ situat în partea de est a României.
Judeţul Vâlcea Judeţ aparţinând de provincia istorică Oltenia, având reşedinţa la Râmnicu Vâlcea.
Judetul Vlașca Fost județ din Regatul României, în perioada interbelică.
Județul Vrancea Județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România.
Jupân Boica Boier din fostul sat Şerbăneşti, aflat cândva între Slatina şi Curtişoara, desemnat de Neagoe Basarab să facă parte din comisia de stabilire a hotarelor acestui sat cu satele mănăstireşti din jur: Cireaşovul şi Călugărenii. S-a crezut, până nu demult (în mod eronat), că acest "jupân" ar fi fost chiar din actualul sat Şerbăneşti...
Jupân Căzan Boier din fostul sat Cireaşovul de Sus (sec. XVI).
Jupân Voica V. Jupân Boica.
Lacul cu telegari Toponim întâlnit în zona Boianu - Stoicăneşti, în decursul secolelor XIX-XX.
Lacul lui Iancu Jordel Toponim din zona Boianu, întâlnit în decursul secolelor XIX-XX.
Lacul Momiceni Lac de dimensiuni relativ mici, situat în apropiere de pădurea Momiceni, pe valea Bungetului.
La Cașcarade Nume dat, în decursul secolului al XIX-lea, locului din apropiere pădurii Momiceni, ce se întinde de-o parte și de alta a drumului ce merge la Slatina.
La Jos Numele "mic" dat de localnici satului Şerbăneşti de Jos.
La Peri Toponim întâlnit în decursul secolului XX,  în zona Boianu, în apropiere de Valea Cracului.
La Salcâmi Nume dat de localnicii din satul Şerbăneşti (de Jos) unei (foste) pădurici de salcâmi aflată pe valea Bungetului, în apropiere de Momiceni. În această zonă a fost găsită, în 1970, o posibilă daltă din piatră şlefuită din neolitic.
La Sus Numele "mic" dat de localnici satului Şerbăneşti de Sus.
Leabu Maria Fata preotului Constatin Șerbănescu, soția cunoscutului învățătorului Ion M. Leabu.
Leana lu' Botea Una dintre fetele lui Botea, căsătorită cu Mărin alu Tânjală (v. Botea).
Leana lu' Capră Unul dintre copiii lui Capră (v. Capră).
Leana lu' Ciobănelu Pe numele său adevărat Ciobanu Ileana, unul dintre copiii lui Ciobănelu (v. Ciobănelu).
Leana lu' Ghicalau Soţia din urmă a lui Ghicalau, poreclită şi Ghicaloaica, după numele soţului (v. Ghicalau).
Leana lu' Ghitoc Fata lui Ghitoc (v. Ghitoc).
Leana lu' Gigardel Unul dintre copiii lui Gigardel, pe numele ei adevărat, după căsătorie, Murgea Elena (v. Gigardel); poreclită şi Titiţoaia, după numele soţului său, Titiţă (v. Titiţă).
Leana lu' Sardescu A doua soţie a lui Ilie alu Priboi, zis şi Căşărie, cu care s-a împreunat după ce i-a murit prima soţie; nu au avut copii împreună (v. Căşărie). 
Leana lu' Tăldare Fata lui Tăldare, căsătorită cu Petre alu Misalau; pe numele său adevărat, de fată, Preda Elena; după căsătorie, Comănescu Elena (v. Tăldare).
Lesnea George Poet și traducător român (1902-1979).
Leşi Toponim întâlnit în zona Boianu - Alimăneşti, pe valea Călmăţuiului.
Lia lu' Mime Fata lui Mime, pe numele ei adevărat Ştefan Ilinca, stabilită la Brăila (v. Mime).
Librăria Librărie-papetărie amplasată în vechiul centru al comunei, în fosta prăvălie a lui Minică alu Matei.
Lică alu Gheorghe alu Neacă V. Andrei Ilie (fiul lui Gheorghe alu Neacă).
Liceul Comercial din Slatina Fosta Școală Comercială din Slatina, unde a activat Dumitru Popovici, ca profesor.
Liceul ”Radu Greceanu” Cunoscut liceu din Slatina al cărui absolvent a fost și criticul literar Dumitru Popovici.
Lidu Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, apoi în Stârcu, în decursul secolului XX; numele său real, Greceanu Ilie.
Liești Comună în jud. Galați.
Lina Budunii Unul dintre copiii Budunii (v. Buduna).
Lina lu' Bordei Unul dintre copiii lui Bordei (v. Bordei).
Linia Fosta denumire a cătunului Șoseaua Mare, comuna Șerbănești, jud. Olt.
Lisa Cătun situat în partea de sud-vest a satului Şerbăneşti (de Jos), de-a lungul fostului drum al Drăgăneştilor.
Lisa Sat aparţinând de comuna Schitu, judeţul Olt.
Lisandra lu' Teşcă Una dintre fetele lui Teşcă (v. Teşcă).
Lisandru lu' Blându Unul dintre copiii lui Blându (v. Blându).
Lisandru lu' Bleau Unul dintre copiii lui Bleau (v. Bleau).
Lisandru lu' Drugă Unul dintre copiii lui Drugă, casă în cătunul Dumitrăneşti (v. Drugă).
Lisandru lu' Goaie Unul dintre copiii lui Goaie, zis şi Sădilă; pe numele său adevărat, Preda Alexandru (v. Goaie).
Lisandru lu' Ţârnete V. Titan. şi Ţârnete.
Lişcă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Liţâca Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti în secolul al XX-lea; numele ei real era Ivaşcu Joiţa.
Locă Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Locu' târgului Toponim întâlnit în satul Şerbăneşti de Jos, făcând trimitere la locaţia unde avea loc târgul (de Florii, Sf. Ilie şi Sf. Dumitru).
Longin SRL Societate comercială şerbăneşteană ce deţinea, în 2010, cel mai mare capital social, cea mai mare cifră de afaceri şi cea mai mare rată a productivităţii. Patronul acestei societăţi este inginerul agronom Mircea Longin Drăghicescu.
Luchian alu Babaroiu Unul dintre copiii lui Babaroiu (v. Babaroiu).
Ludescu Stoica Logofăt și cronicar din Țara Românească (sec. XVII); lui i se atribuie „Letopisețul cantacuzinesc”. 
Lunca Sat în fosta comună Șerbănești din plasa Ocolul, jud. Vâlcea.
Lupoaica Poreclă întâlnită în cătunul Comăneşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul veacului XX.
Lupta de la Boianu Bătălie decisivă a Doamnei Chaijna împotriva boierilor pribegi, în urma căreia Poarta l-a confimat, ca domn al Ţării Româneşti, pe fiul său, încă minor la acea vreme, Petru cel Tânăr.
Macedon Poreclă și neam întâlnite în satul Șerbănești de Sus.
Macriţă Poreclă întâlnită în cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti, în secolul XX.
Magaziile CAP-ului Magazii special destinate păstrării cerealelor, unele construite din lemn, altele din cărămidă şi beton, toate la fel, frumos aliniate şi imens de mari.
Magazinul sătesc Complex comercial construit în timpul puterii comuniste, amplasat în satul Şerbăneşti de Jos, pe Şoseaua Mare, între vechiul centru şi noul centrru al comunei. Includea în el, de la bun început, un bufet, la care s-a adăugat, mai apoi, şi o grădină de vară; aparţinea Cooperaţiei de Consum. 
Malacu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Lisa în decursul secolului XX; poreclit şi Gruia, numele său adevărat fiind Raicu Marin. 
Malaştină O altă (posibilă) poreclă a lui Malacu (v. Malacu).
Mandinești Cătun al satului Vîlcele de Sus, comuna Vîlcele.
Manolache Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Manolache Sat care a aparținut, cândva, de comuna Cățelu, jud. Ilfov.
Manolache Sat ce aparține de comuna Glina, jud. Ilfov.
Manta Paharnic, în timpul domniei lui Mihai Viteazu, care a condus oştirea română în bătălia de la Şerpăteşti. V. Şerpăteşti.
Manu C. Ecaterina Deținătoarea moșiei Șerbănești-Domnești, în decursul secolului al XIX-lea, soția fostului prefect de Olt Constantin Manu. 
Manu Constantin Fost prefect şi senator de Olt, proprietarul moşiei Şerbăneşti până în anul 1898.
Mara Poreclă sau numele unui neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mică, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX. V. Florea al Marii.
Mara Alecu Locuitor al cătunului Lisa, casă pe uliţa de la Ghilă, căsătorit, copiii, fost şef de atelaj.
Mara Gheorghe V. Gheorghe alu Didea.
Mara Ion V. Ion alu Didea.
Mara Ion V. Purcea.
Mara Nicolae V. Niculae alu Didea.
Mara Vasile V. Strâmbu.
Marcel alu Călie Unul dintre băieţii lui Călie, pe numele său adevărat Ivaşcu Marcel (v. Ivaşcu Marcel şi Călie).
Marele Dicționar Geografic al României Lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe, lucrare apărută la București, în perioada 1898-1902, în 5 volume.
Maria Moret de Blaremberg Fiica bogatului politician și mare boier Nicolae Băleanu şi văduva lui Constantin Moret de Blaremberg - colonel, adjutant al lui Cuza și al lui Carol I, proprietară a moşiei Şerbăneşti, începând cu anul 1898, când cumpără moşia de la fii lui Constantin Manu, ca urmaşi legitimi ai acestuia. V. Manu Constantin.
Mariţa Toponim în apropiere de Slatina, zona Cireaşov (sec. XVI).
Matana Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti (actual, Lisa), satul Şerbăneşti, în decursul sec. XX.
Matei al Margăi V. Matei Marga. 
Matei alu Goace Unul dintre copiii lui Goace (v. Goace).
Matei Marga Unul dintre boierii pribegi cu care s-a confruntat Doamna Chiajna la Şerbăneşti şi la Boianu.
Măciucă Poreclă întâlnit în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX-XXI; zis şi Ilie alu Botea (v. Ilie alu Botea).
Măgura Deal situat în apropierea fostului centru al comunei Şerbăneşti (la Monument), puţin spre sud-est, loc unde se presupune că s-a închegat, încă din neolitic, actuala comună Şerbăneşti; denumire alternativă a cătunului Rasolani.
Măgura Frumoasă Mormânt princiar dacic menţionat, în 1988, de către cercetătoarea Silvia Păun, ca fiind amplasat în satul Şerbăneştii de Jos.
Mănăstirea Câmpulung Fostă denumire a Mănăstirii "Negru Vodă" din Câmpulung Muscel.
Mănăstirea Cotlomuz V. Mănăstirea Cutlumuş.
Mănăstire Cultlumus V. Mănăstirea Cutlumuş.
Mănăstirea Cutlumuş Mănăstire de pe muntele Athos, din Grecia, de care s-a crezut mult timp că era dependent Şerbăneştiul, ca sat mănăstiresc. De fapt, comuna Şerbăneşti despre care vorbim aici, nu a avut niciodată sate mănăstireşti. În documentele vremii, această mănăstire mai este cunoscută şi sub denumirea de Cutlumuz sau Cotlomuz.
Mănăstirea Cutlumuz V. Mănăstirea Cutlumuş.
Mănăstirea Strehareţi Mănăstire situată în partea de nord-vest a municipiului Slatina.
Mărăcine V. Mărăcinele.
Mărăcinele Sat aflat cândva în apropiere de Slatina (sec. XVI).
Măria lu' Bâţâcă Unul dintre copiii lui Bâţâcă, pe numele ei de fată, adevărat, Androne Maria (v. Bâţâcă).
Măria lu' Borţea Una dintre fetele lui Borţea, pe numele ei adevărat, după căsătorie, Baboi Maria (v. Borţea).
Măria lu' Teşcă Una dintre fetele lui Teşcă (v. Teşcă).
Măria lu' Tiocaru Una dintre fetele lui Tiocaru (v. Tiocaru).
Mărin al Floricî lu' Traian V. Dodoaşă.
Mărin alu Bărâlă V. Mime.
Mărin alu Bercea Unul dintre copiii lui Bercea din cătunul Stârcu, stabilit la Reşiţa (v. Bercea).
Mărin alu Botea Unul dintre copiii lui Botea (v. Botea).
Mărin alu Ciobănelu Unul dintre copiii lui Ciobănelu, pe numele său adevărat Ciobanu Marin (v. Ciobănelu).
Mărin alu Dodu Unul dintre copiii lui Dodu, pe numele său adevărat, Andrei Marin, casă în Miculeşti (v. Dodu).
Mărin alu Drugă Unul dintre copiii lui Drugă, invalid, desena carpete cu creion chimic (v. Drugă).
Mărin alu Frumosu Unul dintre copiii lui Frumosu, casă în Şoseaua Mare (v. Frumosu).
Mărin alu Ged Unul dintre copiii lui Ged, pe numele său adevărat, Nicolescu Marin  (v. Ged).
Mărin alu Ilie alu Priboi V. Bilă.
Mărin alu Pană Unul dintre copiii lui Pană, pe numele său a devărat, Popescu Marin (v. Pană).
Mărin alu Preda V. Păcală.
Mărin alu Tânjală Unul dintre copiii lui Tânjală, pe numele său adevărat Mihai Marin (v. Tânjală).
Măriuţa lu' Ghilă Fata cea mică a lui Ghilă (v. Ghilă).
Mândreşti Sat pomenit ca moştenire, alături de Şerbăneştii de lângă Slatina, în hrisovul domnesc semnat de Radu Paisie (v. Radu Paisie).
Mânzu Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Mâţu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dealul Papii, în secolul XX.
Medeleanu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti în decursul secolului XX.
Mei Cel mai întâlnit aliment în aşezările dacice şi în Şerbăneştiul de odinioară.
Micu Nume frecvent întâlnit în comuna Şerbăneşti, nume de la care şi-a luat denumirea cătunul Miculeşti (fost Ivăneşti) din satul Şerbăneşti (de Jos), cătun unde locuiau şi mai locuiesc încă multe familii purtând acest nume.
Micu Aspasia V. Aspasia lu' Butoi.
Micu F. Marin Băiatul lui Florea lu' Cârstea, zis Minică alu Florea lu' Cârstea. V. Florea lu' Cârstea.
Micu Florea A trăit în decursul sec. XX şi începutul sec. XXI, avea casă în cătumul Lisa, la capul satului; a lucrat pe şantier şi, mai apoi, ca tractorist la Crâmpoia. A avut doi copii: Marin (Mincă alu Florea lu' Cârstea) şi Ioana. A fost căsătorit cu Aspasia lu' Butoi. I se spunea Florea lu' Cârstea, după numele tatălui său.
Micu Ginel Ionuţ Nepotul lui Florea lu' Cârstea, băiatul lui Minică (Micu F. Marin). V. Florea lu' Cârstea.
Micu I. Ionică V. Ican.
Micu Ion V. Ion alu Cârstea.
Micu P. Marin V. Păcală.
Miculeşti V. Cătunul Miculeşti.
Mieluş Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX.
Mihai Constantin Șuțu Domn al Țării Românești de trei ori și al Moldovei o singură dată.
Mihai Viteazul Domn al Ţării Româneşti, pentru scurte perioade de timp, în anii 1593 şi 1600.
Mihai Logofătul Presupus moştenitor al actualului sat Şerbăneşti (v. Radu Paisie).
Mihai Gheorghe Autorul unei lucrări monografice însemnate, dedicată lui Dumitru Popovici.
Mihai Marin V. Mărin alu Tânjală.
Mihăescu Gib Prozator, romancier și dramaturg român interbelic (1894-1935).
Mihăeşti de Jos Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt.
Mihăeşti de Sus Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt.
Mihnea Vodă cel Rău Domn al Țării Românești (1508-1509), fiu al lui Vlad Țepeș; numele unei cunoscute nuvele istorice a lui Alexandru Odobescu, în care acesta o supranumea pe Doamna Chiajna eroina de la Şerbăneşti.
Militaru Ştefan V. Fane alu Dolofanu.
Militaru Voicu V. Voicu lu' Dolofanu.
Mime Poreclă întâlnită în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti de Jos; unul dintre copiii lui Bărâlă, zis şi Mărin alu Bărâlă, pe numele său adevărat, Ştefan Marin (n. 1938) (v. Bărâlă).
Mimica lu' Titiţă Fata lui Titiţă, pe numele ei de fată, Murgea Dumitra (v. Titiţă).
Mimozea Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti, în secolul XX; numele său adevărat, Ileana Tudor.
Mincu Ion Arhitect, inginer, profesor și deputat român (1852-1912).
Mincu lu' Doagă Unul dintre copiii lui Doagă, preluând meseria de fântânar de la tatăl său (v. Doagă).
Minel al Furniguţii Unul dintre copiii Furniguţei, pe numele său real, Murgea Marin, casă în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti (v. Furniguţa).
Minel alu Strâmbu Băiatul lui Strâmbu (v. Strâmbu).
Minică alu Arici Unul dintre copiii lui Arici (v. Arici).
Minică alu Ghitoc Băiatul lui Ghitoc (v. Ghitoc).
Minică alu Lidu Băiatul lui Lidu, pe numele său adevărat Greceanu Marin (v. Lidu).
Minică alu Medeleanu Unul dintre copiii lui Medeleanu, pe numele său adevărat, Comănescu Marin (v. Medeleanu).
Mircea cel Bătrân Domnitor al Ţării Româneşti, care, conform anumitor surse insuficient de documentate, ar fi deţinut satul Şerbăneşti, indicat ca aparţinând actualei comune Şerbăneşti, judeţul Olt. Tot el ar fi donat mănăstirii Cutlumuş satul în cauză (de fapt era vorba de un sat Şerbăneşti, de lângă Slatina, sat acum dispărut).
Mircea Ciobanu Domn al Ţării Româneşti de trei ori (1545-1552, 1553-1554 şi 1558-1559), al cincilea fiu al lui Radu cel Mare. A fost căsătorit cu Chiajna, fiica lui Petru Rareș, cea care, după moartea lui, a condus bătălia de la Şerbăneşti împotriva boierilor răzvrătiţi, pentru a-l aduce la putere, cu ajutorul turcilor, pe fiul lor, Petru, încă minor la acea vreme.
Mircea-Vodă V. Mircea Ciobanu.
Mirceoaia V. Mircioaia.
Mircioaia Poreclă a Doamnei Chiajna, după numele soţului său, domnitorul Mircea Ciobanu (v. Doamna Chiajna şi Mircea Ciobanu).
Mirambel André Cunoscut profesor elenist de la Sorbona (1900-1970).
Mirela lu' Preaşă Fata lui Preaşă (v. Preaşă).
Misalau Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Comăneşti şi, mai apoi, în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti.
Misaloaica Poreclă întâlnită în cătunul Comăneşti şi, după inundaţiile din 1975, în cătunul Lisa; poreclă atribuită după numele soţului său, Misalau; pe numele său adevărat, Comănescu Floarea (v. Misalau).
Mişu lu' Ghicalau Unul dintre copiii lui Ghicalau (v. Ghicalau).
Mita lu' Barsacu Unul dintre copiii lui Barsacu (v. Barsacu).
Mita lu' Borţea Unul dintre copiii lui Borţea,căsătorită cu Begilă (v. Borţea şi Begilă).
Mitel alu Şoavă Băiatul lui Şoavă, pe numele său real, Ileana Eugen (v. Şoavă).
Mitica lu' Blându Unul dintre copiii lui Blându (v. Blându).
Mitica lu' Lidu Fata lui Lidu, pe numele său de fată Greceanu Dumitra (v. Lidu).
Mitica lu' Sulă Singurul copil al lui Sulă alu Boncea, pe numele său adevărat Comănescu M. Dumitra (v. Sulă).
Mitică al Leanii Pe numele său adevărat Rotaru Dumitru, casă pe fostul drum al Drăgăneştilor, colţ cu uliţa ce i-a purtat, o vreme, numele.
Mitică alu Cartojan Unul dintre copiii lui Cartojan, pe numele său adevărat Stoica Dumitru, casă în cătunul Murgeşti (v. Cartojan).
Mitică alu Moţoi Unul dintre copiii lui Moţoi, pe numele său adevărat, Neagu Dumitru (v. Moţoi).
Mitică alu Puru Poştaşul comunei Şerbăneşti în decursul secolului XX, cel care i-a atribuit porecla Căşărie lui Ilie alu Priboi (v. Căşărie şi Puru).
Mitică alu Sădilă Fiul lui Sădilă (v. Sădilă).
Mitu Budunii Unul dintre copiii Budunii (v. Buduna).
Mituluş Poreclă întâlnită în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Moara de la Momiceni Moară acționată cu ajutorul boilor și construită de Ion E. Momiceanu, la Momiceni, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Moldova Regiune geografică în nord-estul României.
Moloaca Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Momiceanu E. Ioan Unul dintre proprietarii moșiei Momiceni și cel care a costruit conacul de la Momiceni, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Momiceni Fostă moşie a principelui Brâncoveanu, situată pe o coastă, în mijlocul Boianului, la vest de comuna Şerbăneşti, acum aparţinând de comuna Vâlcele. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Momiceniul era sat ce aparţinea de comuna Şerbăneşti de Sus, care era comună separată de Şerbăneştii de Jos.
Mondroana Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Monument V. Monumentul eroilor.
Monumentul eroilor Edificiu cultural închinat eroilor comunei, obiectiv turistic aflat în administrarea Primăriei Şerbăneşti; marchează vechiul centru al satului Şerbăneşti de Jos.
Mornet Daniel Critic literar francez (1878-1954).
Morunglav Comună în judeţul Olt.
Morunglavu Matei Boier cu banii căruia s-a construit schitul Șerbănești, jud. Vâlcea.
Moșia Brâncoveni Moșie ce aparținea domeniilor Brâncoveanu (jud. Romanați).
Moşia Corbu Moşie aflată în zona Boianu, spre Ungurei, în decursul secolului al XIX-lea.
Moșia Coteana Moșie ce aparținea domeniilor Brâncoveanu (jud. Olt).
Moșia Crețul Moșie din jud. Dâmbovița ce a aparținut, în decursul sec. al XIX-lea, lui Tudorache Crețulescu. 
Moşia Floru Una dintre moşiile lui Constantin Brâncoveanu.
Moşia Momiceni Una dintre moşiile lui Constantin Brâncoveanu.
Moșia Obilești Molie ce a aparținut domeniilor Brâncoveanu (jud. Ilfov).
Moşia Şerbăneşti Una dintre moşiile lui Constantin Brâncoveanu, care se întindea pe teritoriul satului Șerbăneștii de Jos, ulterior având mai mulţi proprietari. Mai târziu, această moșie s-a numit și moșia Șerbănești-Domnești.
Moșia Șerbănești-Domnești V. Moșia Șerbănești.
Moșia Ungurei Moșie aflată în zona Boianu, spre Buta, în decursul secolului al XIX-lea.
Moşiile lui Brâncoveanu Moşiile Şerbăneşti, Momiceni şi Floru.
Moşu Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Moţoaica Soţia lui Moţoi; poreclă după numele soţului (v. Moţoi).
Moţoi Poreclă întâlnită în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX; pe numele său adevărat, Neagu Ioniţă.
Movileni Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, în partea de nord şi nord-vest. Vecinătatea este realizată atât cu satul Şerbăneştii de Sus, cât şi cu satul Strugurelu.
Mucete Ion V. Ion alu Nete.
Mucete Ion V. Ion alu Tiugă.
Muntele Athos Muntele Sfânt din Grecia, constitui ca stat monastic, unde se afla şi Mănăstirea Cutlumuş căreia s-a crezut mult timp că a fost donat şi satul Şerbăneşti al actualei comune Şerbăneşti.
Muntenia Regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești. 
Murgea Nume frecvent întâlnit în comuna Şerbăneşti, nume de la care şi-a luat denumirea cătunului Murgeşti din satul Şerbăneşti (de Jos), unde locuiau şi mai locuiesc încă multe familii purtând acest nume.
Murgea Constantin V. Titiţă.
Murgea Dumitra V. Mimica lu' Titiţă.
Murgea Elena V. Leana lu' Gigardel sau Titiţoaia.
Murgea Ion V. Bălmajă.
Murgea Marin V. Minel al Furniguţii.
Murgeşti V. Cătunul Murgeşti.
Murgoi Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Năbădaie Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Năciulă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul sec. XX - XXI.
Năstase alu Ciobănelu Pe numele său adevărat Ciobanu Anastasie, unul dintre copiii lui Ciobănelu (v. Ciobănelu).
Neacă Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Neacă alu Ţuică Unul dintre băieţii lui Ţuică (v. Ţuică).
Neaga Impex Importantă firmă particulară din comuna Şerbăneşti, firmă plasată pe locul 2, în topul local, după SC Longin SRL, ca cifră de afaceri înregistrată în 2010. Patronul firmei este învăţătorul Marian Neaga. 
Neaga Ecaterina Inginer agronom, născută în comuna Şerbăneşti, sat Şerbăneşti; căsătorită cu învăţătorul Marian Neaga.
Neaga Florian-Cătălin Fiul lui Marian Neaga, unul dintre acţionarii Asociaţiei Vânătorilor Dropia Şerbăneşti. 
Neaga Marian Patronul firmelor Trico-Neaga SRL şi Neaga Impex, prima dintre ele încetându-şi activitatea în 2001. Trico-Neaga SRL a fost prima firmă şerbăneşteană post-decembristă iar Neaga Impex SRL era, în 2010, firma cu cel mai mare număr de salariaţi de pe teritoriul comunei. Marian Neaga, învăţător de profesie, este şi unul dintre acţionarii Asociaţiei Vânătorilor Dropia Şerbăneşti.
Neagoe Basarab Domnitorul Ţării Româneşti de numele căruia s-a legat mulţi ani, dintr-o confuzie de nume, prima atestare documentară a comunei Şerbăneşti. Este vorba despre un document prin care acesta închina Mănăstirii Cutlumuş de pe muntele Athos satele: Călugăreni, Cireaşov, Dăneşti, Şerbăneşti şi altele. De fapt, era vorba despre un sat Şerbăneşti, acum dispărut, vecin cu Cireaşovul, aşa precum se dovedeşte în paginile ECS.
Neagu Constantin V. Tite alu Moţoi.
Neagu Dumitru V. Mitică alu Moţoi.
Neagu Ioniţă V. Moţoi.
Neamţu Poreclă întălnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Neamul Popovicilor Neam de învățători și de preoți din care se trage profesorul universitar Dumitru Popovici.
Nelu lu' Ciontu Unul dintre copiii lu Ciontu (v. Ciontu).
Nelu lu' Codin Unul dintre copiii lui Codin, şofer la fostul CAP (v. Codin).
Nelu lu' Preaşă Unul dintre copiii lui Preaşă, pe numele său adevărat Olanu M. Ion; înfiat de o soră de-a lui Preaşă de la Drăgăşani (v. Preaşă).
Nelu lu' Troancă Băiatul lui Troancă, pe numele său adevărat, Rada Ion (v. Troancă).
Neta lu' Călie Unul dintre copiii lui Călie, născută Ivaşcu Antoaneta (1971), după căsătorie Turcu Antoaneta, casă în satul Şerbăneşti de Sus. V. Călie.
Neta lu' Ciungulete Singurul copil al lui Ciungulete, stabilită în Brăila (v. Ciungulete).
Neta lu' Ion alu Nae Ultima soţie a lui Ion alu Nae, zis Gagarin (v. Gagarin).
Nete Porecă întălnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în decursul sec. XIX-XX.
Nicolae Alexandru Domn al Ţării Româneşti (1352 - 1364), fiul voievodului Basarab I, de numele său legându-se primele danii către mănăstirea Cutlumuş (v. Mănăstirea Cutlumuş).
Nicolescu Anton V. Anton al Ged.
Nicolescu Ghiţă V. Ged.
Nicolescu Ion V. Ion alu Ged.
Nicolescu Marin V. Mărin alu Ged.
Nicu lu' Preaşă Unul dintre copiii lui Preaşă, pe numele său adevărat Olanu M. Nicolae (v. Preaşă).
Niculae alu Didea Unul dintre copiii lui Didea, pe numele său real, Mara Nicolae, casă în cătunul Dumitrăneşti (v. Didea).
Niculești Sat pendinte, la începutul secolului XX, de fosta comună Șerbănești, jud. Dâmbovița.
Nina lu' Cotocu Unul dintre copiii lui Cotocu (v. Cotocu).
Nuţa Gelii Unul dintre copiii lui Aştoc (v. Aştoc).
Nuţa lu' Babilon Unul dintre copiii lui Babilon (v. Babilon).
Odaia Tomei Râpă la intrarea în satul Greci, venind dinspre Şerbăneşti (toponim de la începutul sec. XX).
Odobescu Alexandru Scriitor, arheolog şi om politic român, fost ministru al monumentelor (1863-1864) şi profesor de arheologie la Universitatea din Bucureşti. El a reconstituit traseul Doamnei Chiajna, în bătăliile sale cu boierii răzvrătiţi, ajungând astfel şi la Şerbăneşti. Astfel, în nuvela istorică Doamna Chiajna, el a descris şi identificat locul unde avusese loc bătălia de la Şerbăneşti (nu Şărpăşti, cum îl numise Cronicarul Anonim!). Aici a avut loc una dintre bătăliile decisive ale Chiajnei, dornică să îl aducă pe tron pe fiul său Petru, încă minor la acea vreme, imediat după moartea domnitorului Mircea Ciobanu, care-i fusese soţ. Odobescu a numit-o pe Doamna Chiajna, într-o altă nuvelă istorică de-a sa (MIhnea Vodă cel Rău), "eroina de la Şerbăneşti".
Olacu Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolelor XX - XXI.
Olanu M. Ion V. Nelu lu' Preaşă.
Olanu M. Nicolae V. Nicu lu' Preaşă.
Olanu Marin V. Preaşă.
Olt Unul dintre cele mai importante râuri din România, lung de 615 km. El străbate judeţul Olt de la nord la sud, după care se varsă în Dunăre, la Islaz.C577
Oltcit Marcă de autoturism produs la Craiova, timp de peste 10 ani, după o licenţă Citroen.
Oltenia Provincie istorică românească în care a fost integrat, conjunctural, încă de prin secolul al XIX-lea, şi judeţul Olt.
Oltul Gazetă culturală apărută la Slatina, între 1928 și 1931, printre ai cărui fondatori se număra și Dumitru Popovici. 
Onișcani Sat aparținând de comuna Filipești, jud. Bacău. 
Oniţa lu' Bitie Fata lui Bitie (v. Bitie).
Oniţa lu' Ghilă Fata cea mare a lui Ghilă (v. Ghilă).
Oniţa lu' Titan Fata lui Titan (v. Titan).
Oraviţa Oraş în Banat, jud. Caraş-Severin. 
Ostrov Insulă formată de un râu mai mare, precum Oltul.
Oţârnică Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în secoulul XX.
Pace Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mică, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Pajişte Toponim pentru un drum din apropierea Slatinei (sec. XVI).
Palaşcă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Pană Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Pancu Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Stârcu, în decursul secolului XX.
Pancu Ion Rentier din București, activând pe la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Papazoglu Dimitrie Colonel de armată, istoric și geograf (1811-1892).
Papă-lapte Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Papazai Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mică, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Parcul "8 Mai" V. Parcul comunal.
Parcul comunal Parc creat prin anii şaizeci, în centrul comunei, (atunci!) amplasat pe malul Dorofeiului, acum (în 2012), practic, dispărut. Întru cinstirea perioadei comuniste, datorită căreia luase fiinţă, acest parc se numea Parcul "8 Mai", ziua când se înfiinţase Partidul Comunist Român (în 1921).
Paris Capitala Franţei.
Parohia Adormirea Maicii Domnului Şerbăneşti de Sus V. Parohia Şerbăneşti de Sus.
Parohia Şerbăneştii de Sus Unitate bisericească de care aparţin satele Şerbăneşti de Sus şi Strugurelu; în perioada 1948 - 2000 s-a mai numit Parohia Adormirea Maicii Domnului Şerbăneşti de Sus.
Parohia Şerbăneşti-Jos Unitate bisericească de care aparţine satul Şerbăneşti (de Jos).
Pascăl al Ţicî Soţul Ţicăi (v. Ţica).
Pascăl alu Şomoldoc Băiatul lui Şomoldoc (v. Şomoldoc).
Paşte Sărbătoarea învierii Domnului Isus Hristos.
Paulina lu' Butoi Una dintre fetele lui Butoi (v. Butoi).
Pavel Şchiopu V. Şchiopu.
Păcală Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în ultima parte a secolului XX şi începutul secolului XXI; numit şi Mărin alu Preda, pe numele său adevărat Micu P. Marin.
Pădurea Albota Pădure seculară de foioase, acum dispărută, situată în partea de nord-est a satului Serbanesti de Jos, între drumul ce merge spre Floru şi râul Vedea.
Pădurea Benga Pădure aflată în partea de nord a satului Şerbăneştii de Sus, în vecinătatea drumului judeţean 546B. Cândva, a aparţinut de comuna Movileni.
Pădurea Bungetul Pădure seculară de foioase tăiată în anul 1893, în întindere de 75 hectare, situată în partea de sud-vest a satului Şerbăneşti de Jos, pe atunci, comuna Şerbăneşti de Jos.
Pădurea Catargia Pădure de foioase, acum dispărută, ce a fost amplasată în partea de nord-vest a satului Şerbăneşi de Sus, între drumul ce merge la Slatina şi pădurea Benga.
Pădurea Corbu Pădure aflată, la sfârşitul sec. al XIX-lea, în apropierea conacelor boiereşti de la Boianu, spre Alimăneşti.
Pădurea Crânguleţele Pădure de foioase, acum dispărută, ce a fost amplasată în partea de nord-vest a satului Şerbăneşi de Jos, dinspre Dealul Papii spre Momiceni.
Pădurea Momiceni Pădure care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, aparţinea de comuna Şerbăneşti de Sus; acum, pădurea aparţine de comuna Vâlcele, satul Bărcăneşti.
Pădurea Rogojina Pădure seculară de foioase, tăiată prin anii 1960, amplasată în partea de nord a satului Şerbăneşti de Sus, între drumul ce merge la Potcoava şi drumul ce merge la Floru.
Pădurea Stăneasca Pădure aflată în zona Boianu - Drăgăneşti.
Pădurea Strehareți Pădure aflată în partea nord-vestică a orașului Slatina.
Păpău Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Părdeşti V. Predeşti.
Pătârneaţă Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Rasolani, în decursul secolului XX.
Pătru Şchiopul Fost domn al Moldovei confundat, multă vreme, cu Petru cel Tânăr, fiul Doamnei Chiajna şi al lui Mircea Ciobanu, pentru domnia căruia a avut loc bătălia de la Şerbăneşti.
Pătru-Vodă V. Petru cel Tânăr.
Pățești Sat ce a aparținea, la sfârșitul sec. XIX, de fosta comună Șerbănești, jud. Argeș.
Păun Silvia Arhitectă care, în 1988, include într-o listă a mormintelor dacice din Oltenia şi mormântul princiar cunoscut sub numele de Măgura Frumoasă din satul Şerbăneşti de Jos.
Pârâul Femeii Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Pârâul Mănăstirii Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Pârâul Prădeşcului Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Pârâul Rotăreştilor Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Pârcălavu Poreclă întălnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Pârdeşti V. Predeşti.
Pârliţi Sat aflat, în decursul secolului XVIII, undeva între Cireaşov şi Buiceşti, jud. Olt.
Pârşcoveni Comună în judeţul Olt.
Pârvulescu P. Constantin Ultimul deţinător al moşiei Şerbăneşti şi al fostului loc al târgului, târg care era amplasat peste drum de conac (clădirea fostului CAP).
Pelagra Pelagra sau peleagra, cum îi ziceau majoritatea şerbăneştenilor, este „o boală a mizeriei, a alimentaţiei insuficiente şi unilaterale cu porumb, şi anume cu porumb stricat”, aşa cum o definea Victor Babeş. 
Peligrad Familie de negustori ungureni stabilită în Şerbăneşti la începutul secolului XX.
Peligrad Constantin Inginer agronom, fiul primarului Titi Peligrad. V. Peligrad Titi.
Peligrad D. D. Tatăl lui Ungureanu, fost negustor ambulant din  Săliştea Sibiului, având vad, la sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Slatina - Roşiori de Vede (v. Ungureanu); străbunicul lui Titi Peligrad, cel mai longeviv primar al comunei Şerbăneşti.
Peligrad Gherghina Profesoară de limba română timp de mai mulţi ani, în perioada anilor 1970, la Şcoala generală din Şerbăneşti. A fost căsătorită cu unul dintre băieţii lui Vasâlică alu Ungureanu, frate cu actualul primar, Titi Peligrad.
Peligrad Titi Nepotul lui Ungureanu (v. Ungureanu); cel mai longeviv primar al comunei Şerbăneşti; născut la 1 septembrie 1951, în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Jos.
Peligrad Vasile V. Vasâlică alu Ungureanu; tatăl lui Titi Peligrad, cel mai longeviv primar al comunei Şerbăneşti.
Pena Ilie V. Borţea.
Periețeanu Subprefect al județului Olt la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Petra Soţia lui Malacu (v. Malacu).
Petre alu Misalau Unul dintre copiii lui Misalau, pe numele său adevărat Comănescu Petre (v. Misalau).
Petre alu Scurtu Unul dintre băieţii lui Scurtu (v. Scurtu).
Petrescu Ioana Emanuela Fiica lui Dumitru Popovici, critic, istoric şi teoretician literar, care a fost căsătorită cu Liviu Petrescu şi el, la rândul lui, critic, istoric literar și eseist cunoscut.
Petrică Popovici V. Popovici Petre.
Petrică alu Mâţu Unul dintre copiii lui Mâţu, soţul Belitei (v. Belita şi Mâţu).
Petru cel Tânăr Domn al Ţării Româneşti (1599-1568), fiul cel mare al lui Mircea Ciobanu şi al Doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareş, domnul Moldovei. El a devenit domn, recunoscut de Poartă, în urma bătăliilor de la Şerbăneşti şi de la Boianu, conduse de mama sa, Doamna Chiajna, împotriva boierilor răzvrătiţi. A fost numit „cel Tânăr” pentru că, în momentul urcării sale pe tron, avea doar circa 13 ani.
Petru Rareș Domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546), fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare. 
PFA Amza Ilie Persoană fizică autorizată în perioada 2000-2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Anca Marin Persoană fizică autorizată în perioada 1997-2003, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Andrei Gheorghe Persoană fizică autorizată în anul 1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Andrei Ilie Persoană fizică autorizată în perioada 2001-2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Avocat Stagiar Dutchevici Ileana Persoană fizică autorizată în perioada 2000-2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Badea F. Ioana Persoană fizică autorizată începând cu anul 2011, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Grădiniţei, nr. 33.
PFA Badea Nicolae Persoană fizică autorizată în perioada 1993-2005, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Barbu Marin Persoană fizică autorizată în perioada 1998-2003, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Băiat D. Stancu Persoană fizică autorizată în perioadele  2001 şi 2007-2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Bălan Gheorghiţa Valeria Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus.
PFA Bălărau Marin Persoană fizică autorizată începând cu anul 1993, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Bîgiu Viorica Persoană fizică autorizată începând cu anul 2009, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Bunea Ghe. Ionel Persoană fizică autorizată, începând cu anul 2011, pentru activităţi auxiliare pentru producţia vegetală şi fiind domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Bunea Ionel Persoană fizică autorizată în decursul anului 2003, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Cabinet Medical Uman Dr. Stolojan Verginia Persoană fizică autorizată în perioada 1999-2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Călin Cristinel Persoană fizică autorizată în decursul anilor 2001 şi 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus.
PFA Călin D. Florea Agro Persoană fizică autorizată în decursul anilor 2001 şi 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Înv. Niţulescu, nr. 12.
PFA Călin Georgeta Persoană fizică autorizată în perioada 1996-2011, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Călin Marin Indep Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Călin Scarlat Persoană fizică autorizată în decursul anului 2000, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ciobanu Alexandru Persoană fizică autorizată în decursul anilor 2000-2001 şi 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ciobanu C. Alexandru Persoană fizică autorizată, începând cu anul 2011, domiciliată în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, str. Stârcu, nr. 44
PFA Ciobanu Constantin Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ciobanu M. Ion Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ciobanu Nicula Persoană fizică autorizată începând cu anul 2009, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ciobanu Ştefan Persoană fizică autorizată în decursul anului 2000, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Comănescu Grigore Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Comănescu, R.V. Ionuţ Persoană fizică autorizată începând cu anul 2009, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Predani, nr. 37.
PFA Corbeanu Stancu Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Dinculescu Paulina Persoană fizică autorizată în decursul anilor 1994-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Dîra I. Tudor Persoană fizică autorizată în decursul anilor 2007-2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Filip Constantin Persoană fizică autorizată în decursul anilor 2001-2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ionescu Florea Persoană fizică autorizată în decursul anului 2000, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ionescu Mihai Persoană fizică autorizată începând cu anul 1996, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Iordache D. Daniel Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, deţinătorul unei vulcanizări auto, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Dumitru Popovici, nr. 75.
PFA Ispas Dumitru Persoană fizică autorizată în decursul anului 2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ispas F.N. Ionuţ Persoană fizică autorizată începând cu anul 2012, domiciliată în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, str. Înv. Niţulescu, nr. 3.
PFA Lică Ilie Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1994-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Lică Mişu Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Lungu Marin Persoană fizică autorizată începând cu anul 1993, domiciliată în com. Şerbăneşti.
PFA Marcu Dumitru Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Marineci Radu Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti.
PFA Matei A. Mariana Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti.
PFA Matei Gheorghe Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Matei Ion Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1994-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Mămăligeanu Gheorghe Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Mămăligeanu Ilie Persoană fizică autorizată în decursul anului 2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Micu Alecu Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Mihai Stan Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1997-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Militaru Cornel Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti.
PFA Mincă Teodora Persoană fizică autorizată în decursul anului 2002, domiciliată în com. Şerbăneşti.
PFA Murgea Constantin Persoană fizică autorizată în decursul anului 2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, cătunul Lisa. V. Costică alu Bobonete.
PFA Murgea Petre Persoană fizică autorizată în decursul anului 1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, sat Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti. V. Petre alu Bobonete.
PFA Neacşa Marin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1995-2003, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Neacşu Lucica Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Neagu Ilie Persoană fizică autorizată începând cu anul 1993, domiciliată în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Nedelcu Doru - Ion Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1994-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Pană Cornel Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, cătunul Stârcu.
PFA Paraschiv Florea Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Pătrulescu Florea Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Peligrad T. Constantin Persoană fizică autorizată începând cu anul 2010, domiciliată în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Dumitru Popovici, nr. 108.
PFA Pistol Petre Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Preda Anghel Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, cătunul Lisa.
PFA Preda G. Viorel Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 2007-2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Rada I. Liviu-Sandu Persoană fizică autorizată începând cu anul 2013, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Raicu D. Ion Persoană fizică autorizată începând cu anul 2009, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Raicu I. Dumitru Persoană fizică autorizată începând cu anul 2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Lisa, nr. 64.
PFA Rasol Florin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1997-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Rasol P. Liliana Persoană fizică autorizată începând cu anul 2007, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus.
PFA Răzdan A. Vasilica Persoană fizică autorizată începând cu anul 2012, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Stârcu, nr. 27.
PFA Răzdan Claudiu Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1999-2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Rizea Constantina Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, cătunul Ţigănie.
PFA Rizea Petre-Octavian Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, cătunul Ţigănie.
PFA Rotaru Cornel-Petre Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1997-2003, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Rotaru C.P. Dan-Andrei Persoană fizică autorizată care activează începând cu 2015 în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Grădiniței, nr. 92.
PFA Rotaru Marin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 2007-2010, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Savu Ion Persoană fizică autorizată în decursul anului 2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Spînu Florin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1998-2006, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Stroe M. Florea-George Persoană fizică autorizată începând cu anul 2012, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, str. Stârcu, nr. 108.
PFA Stroe T. Dumitru Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 2007-2014, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Şerban Viorel-Irinel Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 2000-2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ştefan Marin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Ştefan R Marin Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1994-2002, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Turcu Gheorghe Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1998-2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus.
PFA Turlea Constantin Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Turlea Ion Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1993-1999, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Vasile Ion Persoană fizică autorizată în decursul anului 2001, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
PFA Vlad Florian Persoană fizică autorizată care a activat în perioada 1995-1998, domiciliată în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti.
Pia lu' Moţoi Fata lui Moţoi (v. Moţoi).
Picu Unul dintre băieţii lui Malacu, stabilit la Bucureşti (v. Malacu).
Piedică Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Piele Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Pietroi Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti, în secolul XX.
Pircu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Piteşteanca Soţia lui Piteşteanu (v. Piteşteanu).
Piteşteanu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Lisa în decursul secolului XX; numele său adevărat era Dumitrana Ion. 
Piteşti Reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Argeş.
Piticu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti, Şerbăneştii de Jos, în decursul secolului XX.
Piţa lu' Târşoagă Una dintre fetele lui Târşoagă, soţia lui Mime, pe numele ei adevărat Ştefan Cleopatra (v. Târşoagă şi Mime).
Piţa lu' Mime Soţia lui Mime (v. Piţa lu' Târşoagă); pe numele său adevărat, după căsătorie, Ştefan Cleopatra.
Pîrşan Paul Inginer agronom născut în comuna Şerbăneşti, pe 28 februarie 1956, profesor universitar, fost decan al Facultății de Agricultură din Timişoara şi, actual (în 2013), rector al Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.
Plaiurile Oltului V. Doina Oltului.
Plasa Argeșelul Subdiviziune administrativă a fostului județ Argeș. 
Plasa Bârlad Subdiviziune administrativă a fostului județ Tecuci. 
Plasa Berhometele Subdiviziune administrativă a fostului județ Dorohoi. 
Plasa Bistrița de Jos Fostă subdiviziune administrativă în județul Bacău.
Plasa Cerna de Sus Fostă subdiviziune administrativă în județul Vâlcea.
Plasa Dâmbovița Fostă subdiviziune administrativă în județul Ilfov.
Plasa Gălășești Subdiviziune administrativă a fostului județ Vlașca. 
Plasa Loviștea Fostă subdiviziune administrativă a județului Argeș.
Plasa Mijlocul Fostă subdiviziune administrativă a județului Vâlcea.
Plasa Ocolul Fostă subdiviziune administrativă a județului Vâlcea.
Plasa Siretul de Jos Subdiviziune administrativă a fostului județ Roman. 
Plasa Şerbăneşti Subdiviziune a judeţului Olt, la sfârşitul secolului al XIX-lea, care avea reşedinţa în comuna Şerbăneştii de Jos.
Plasa Zeletinul Subdiviziune administrativă a fostului județ Tecuci. 
Pleşoiu Sat component al comunei Pleşoiu, jud. Olt.
Poartă Împărăția turcească; Imperiul Otoman; curtea sultanului
Poaşcă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX; numele de familie, Anca.
Poboran George Institutor, revizor şcolar, director al vestitei "Şcoli de băieţi nr. 1 Ionaşcu" din Slatina, autor a numeroase articole de metodică şi morală cetăţenească şi a unei istorii a oraşului Slatina, apărută în 1908.
Pojorâta V. Valea Pojorâtei.
Popa Constantin V. Șerbănescu Constantin.
Popa Ghioca Numele atribuit de șerbăneșteni preotului Gheorghe Ghioca, fratele lui popa Scarlat.
Popa Gică V. preotul Popescu Gheorghe.
Popa Gogu V. Popovici Gheorghe.
Popa Scarlat V. Ghioca Scarlat.
Popescu Neam din satul Șerbănești de Jos provenind din frații Scarlat și Gheorghe Ghioca, preoți și învățători în decursul sec. XIX, care, după ce s-au popit, și-au schimbat numele în Popescu
Popescu Constantin V. Costică alu Pană.
Popescu Elena Învățătoare în com. Dăneasa, jud. Olt, la începutul sec. XX.
Popescu Gheorghe Preot la biserica din Dealul Papii, în decursul sec. XX, cunoscut de săteni sub numele de popa Gică. A locuit la poalele delaului Măgura, în apropiere de Șoseaua Mică.
Popescu Gheorghe V. Gheorghe alu Pană.
Popescu Ioana Numele de fată al mamei lui Dumitru Popovici. V. Dumitru Popovici.
Popescu Ion V. Ec.
Popescu Marin V. Mărin alu Pană. 
Popescu Păun Locuitor din Şerbăneştii de Jos păgubit de hoţii de cai în martie 1882.
Popescu Radu Născut în Şerbăneştii de Sus, fost ofiţer de poliţie, băiatul lui Costică alu Pană. V. Costică alu Pană.
Popovici Constantin Unul dintre băieții învățătorului Petrică Popovici, medic de profesie, stabilit la București.
Popovici Dimitrie V. Dumitru Popovici.
Popovici Dumitru Profesor universitar la Cluj şi cunoscut critic literar, ai cărui părinţi erau şerbăneşteni iar el a urmat şcoala primară la Şerbăneşti (1909-1914). Pe când nu avea încă nici 18 ani, a fost învățător suplinitor la Școala primară de la Șerbănești de Sus.
Popovici Gheorghe Preot la biserica din Dealul Papii și învățător, la începutul sec. XX, fratele lui Dumitru Popovici; a fost cunoscut, în rândul sătenilor, ca popa Gogu. V. Dumitru Popovici.
Popovici Gogu V. Popovici Gheorghe.
Popovici Ion V. Popovici Ioan.
Popovici Ioan Învățător născut și crescut în Șerbănești, în Șoseaua Mare, tatăl cărturarului Dumitru Popovici.
Popovici Ioana Mama criticului literar Dumitru Popovici. Numit, uneori, și Ion Popovici.
Popovici Petre Cunoscut învăţător şerbăneştean, frate cu criticul literar Dumitru Popovici şi cu preotul Gheorghe Popovici (popa Gogu); localnicii îl numeau învăţătorul Petrică Popovici.
Popovici Victoria Nepoata învățătorului Petrică Popovici și fiica medicului Constantin Popovici; în 2013, Victoria era profesor universitar în Germania la catedra de limba română a Universităţii Friedrich-Schiller din Jena.
Porcărie Fermă de porcine, special amenajată de către fostul CAP Şerbăneşti, pe malul stâng al Dorofeiului, în partea de nord-vest a cătunului Murgeşti, fermă ce a dispărut la numai câţiva ani după înfiinţarea sa, prin anii '60.
Porecle Nume atribuite, în mod derizoriu, de către persoane predispuse să facă aşa ceva şi care doresc, de regulă, să caracterizeze pe cineva într-un mod amuzant pentru ei şi pentru alţii.
Postul de miliţie Actualul sediu al Poliţiei din comuna Şerbăneşti, amplasat în centrul comunei, lângă Primărie; sediul vechi al postului de poliţie, se afla amplasat în fosta prăvălie a lui Ionică Ciungulete, în centrul vechi al comunei, lângă monument.
Poşta Şerbăneşti Oficiu poştal aflat în com. Şerbăneşti, jud. Olt.
Poştăreasa Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Potan Toponim pentru un deal din apropierea Slatinei (sec. XVI).
Potcoava Orăşel în judeţul Olt situat la 20 km de Şerbăneşti, spre nord.
Potoceanca Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Prădici Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Preaşă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Lisa, satul Şerbăneştii de Jos, în decursul secolului XX. Numele său real era Olanu Marin. 
Preda Alexandru V. Sădilă şi Lisandru lu' Goaie.
Preda Elena V. Leana lu' Tăldare.
Preda Floarea V. Fica lu' Tăldare şi Fica lu' Tânjală.
Preda Gheorghe V. Ghilă.
Preda Vasile V. Tăldare şi Vasâle alu Goaie.
Preda V. Anghel V. Anghel alu Tăldare.
Predeşti Sat aflat cândva în apropiere de Slatina, zona Cireaşov (sec. XVI); numit, uneori, şi Părdeşti sau Pârdeşti.
Prefectu Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti în decursul secolului XX.
Prefectură Instituţie a statului de administrare a unui judeţ.
Priboaica Soţia lui Priboi; poreclă atribuită după soţ (v. Priboi).
Priboi Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii în decursul secolului XX.
Primăria Şerbăneşti Organ local al puterii administrative în comuna Şerbăneşti, în care îşi exercită funcţia primarul. 
Pricipele Costantin Basarab Brâncoveanu Deținătorul moșiei Momiceni în prima jumătate a secolului XX. Era fiul adoptiv al principelui Grigore  Basarab Brâncoveanu.
Principesa Ralou Masurus Brâncoveanu Soția principelui Grigore Basarab Brâncoveanu, cea care a administrat, timp de câțiva ani, moșia Momiceni, după moartea soțului ei, până ce principele Constantin Basarab Brâncoveanu a ajuns la vârsta majoratului.
Principesa Zoe Mavrocordat Fiica adoptivă a marelui ban al Craiovei, Grigore Brâncoveanu, prima soție a domnitorului Gheorghe Bibescu. La rândul ei, a devenit mamă adoptivă a prințului Grigore Basarab Brâncoveanu. A trăit în perioada 1805 - 1892 li, după moarte lui Grigore Basarab Brâncoveanu a administart, timp de câțiva ani moșia Momiceni, până când Constantin Basarab Brâncoveanu a ajuns la vârsta majoratului.
Priseaca Sat limitrof cu fostul sat Şerbăneşti de lângă, Slatina.
Proaspeţi Sat care, ca amplasament, s-ar situa pe locul fostului sat Şerbăneşti, de lângă Slatina, a cărui atestare documentară a fost confundată, în mod regretabil, cu atestarea documentară a actualei comune Şerbăneşti.
Pucioasa Oraș în județul Dâmbovița.
Purcea Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Lisa, satul Şerbăneştii de Jos, în decursul secolului XX. Numele său real era Mara Ion. 
Purdel Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Puru Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Puşcoci Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Racoviţă Maiorul împreună cu care Alexandru Odobescu a venit în documentare la Şerbăneşti pentru a stabili traseul urmat de oastea Doamnei Chiajna şi, mai ales, pentru a identifica locaţia exactă a bătăliilor purtate de aceasta cu oastea boierilor pribegi.
Rada Ecaterina V. Cătina lu' Troancă.
Rada Florea V. Troancă.
Rada Ion V. Nelu lu' Troancă.
Radu al V-lea V. Radu de la Afumaţi.
Radu de la Afumaţi Domnitor al Ţării Româneşti (1522-1529), care întăreşte dania căre mănăstire Cutlumuş a satelor mănăstireşti din zona oraşului Slatina, unde s-a aflat şi un sat numit Şerbăneşti, sat cu care a fost confundat, multă vreme, actualul sat Şerbăneşti (Şerbăneştii de Jos).
Radu logofătul Unul dintre boierii pribegi cu care s-a confruntat Doamna Chiajna la Şerbăneşti şi la Boianu.
Radu lu' Chiortopală Unul dintre copiii lui Chiortopală (v. Chiortopală).
Radu lu' Păpău Unul dintre copiii lui Păpău (v. Păpău), pe numele său adevărat, Ciobanu Radu. 
Radu Paisie Domn al Ţării Româneşti (1535-1545) despre care s-a crezut că a emis, în 1539, un hrisov prin care se oficializa moştenirea lui Radu Vătaful şi a lui Mihai Logofătul asupra actualului sat Şerbăneşti; de fapt, este vorba despre un alt sat Şerbăneşti.
Radu Şerban Domn al Ţării Româneşti (1603-1611), care s-a presupus că ar fi avut moşii pe teritoriul comunei Şerbăneşti, de unde i-ar proveni şi numele mai vechi al comunei, acela de Şerbăneşti-Domneşti; lucru dovedit a fi fals, domnitorul de care se leagă numele comunei Şerbăneşti fiind, de fapt, Constantin Brâncoveanu, care a avut moşie aici şi case din piatră.
Radu cel Mare Domn al Țării Românești (1495-1508), tatăl lui Mircea Ciobanu.
Radu lu' Șuțu V. Burea Radu.
Radu Vătaful Presupus moştenitor al actualului sat Şerbăneşti (v. Radu Paisie).
Radu-Vodă cel Tânăr V. Radu de la Afumaţi.
Radu Voievod cel Nou V. Radu de la Afumaţi.
Raicu Alexandru V. Goagă.
Raicu Dumitru V. Câs.
Raicu I. Constantin V. Bite.
Raicu I. Marin V. Bilă.
Raicu Ilie V. Căşărie.
Raicu M. Constantin V. Tite alu Malacu.
Raicu Marin V. Malacu.
Rasol Nume frecvent întâlnit în comuna Şerbăneşti, nume de la care şi-a luat denumirea cătunul Rasolani (numit şi Măgura) din satul Şerbăneşti (de Jos), unde locuiau şi mai locuiesc încă multe familii purtând acest nume.
Rasolani Cătun amplasat în partea de vest a satului Şerbăneşti de Jos.
Răcănel Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Dumitrăneşti, în decursul secolului XX. Pe numele său adevărat, Comănescu Stan, zis şi Stan alu Boncea. V. Stan alu Boncea.
Răscoala din 1907 Răscoală țărănească izbucnită la 21 februarie 1907 în satul Flămînzi, județul Botoșani, care a ajuns, în scurt timp, și la Șerbănești.
Răţoi Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Râpa Dogăreştilor Toponim întâlnit în zona oraşului Drăgăneşti, carieră de pietriş în decursul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Se mai numea şi rusca Dogăreştilor.
Râul Jiului Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea); probabil o eroare de transcriere.
Râul Mănăstiresc Pârâu aflat în apropiere de Slatina, în zona Cireaşov (toponim din sec. al XVI-lea).
Rebeagă Poreclă şi neam întâlnite în fostul cătun Comăneşti în decursul secolului XX.
Regionalism Formă de exprimare orală specifică unei anume zone geografice.
Registrul Comerţului Sistem public de evidenţă a comercianţilor.
Republica Socialistă România Denumirea oficială purtată de statul român în a doua parte a perioadei comuniste (1965-1989).
Reţea CaTV Reţea de fibră optică pornind din cătunul Lisa, prin care s-a inaugurat, în 2004, televiziunea prin cablu în comuna Şerbăneşti şi, mai apoi, în comunele învecinate (Crâmpoia, Văleni, Ghimpeţeni, Nicolae Titulescu, Seaca şi Tufeni). Reţeaua CaTV a fost proprietatea firmei slătinene SC Ivaşcu Rodica SRL până în anul 2011, când a fost vândută.
Revoluţia din decembrie 1989 Eveniment istoric "încâlcit", marcat cu violenţe şi jerfe omeneşti, prin care s-a făcut trecerea/întoarcerea de la regimul totalitar, comunism la regimul democratic, capitalist.
Rezachevici Constantin Istoric român specializat în istorie medievală.
Rociu Comună în județul Argeș.
Rodica lu' Ţânvloi Fata lui Ţânvloi, pe numele său adevărat Dobre Rodica (v. Ţânvloi).
Rogojina Afluent, pe partea stângă, al Dorofeiului, care străbate satul Şerbăneşti de Sus şi izvorăşte de pe locurile unde se afla pădurea Rogojina (V. Pădurea Rogojina).
Romaneşti Sat în judeţul Dâmboviţa unde oaste Doamnei Chiajna a fost înfrântă de boierii pribegi veniţi din Ardeal pentru a acapara puterea, după moartea domnitorului Mircea Ciobanu.
Romanov Alexe Moșier din fosta comună Arcești, mahalaua Pleșoiu, județul Romanați.
Româneşti V. Romaneşti.
România Ţara în care trăim şi noi, şerbăneştenii.
Roques Mario Universitar francez, profesor de istoria literaturii (1875-1961).
Roşiori Orășel comercial în jud. Teleorman, pe malul drept al Vedei, fostă reşedinţă a județului; denumirea completă este aceea de Roşiorii de Vede.
Roşiorii de Vede V. Roşiori.
Rotaru D. Ilie V. Stângă.
Rotaru I. Gheorghe V. Gheorghe alu Stângă.
Rotăreşti Sat aflat cândva în apropiere de Slatina, zona Cireaşov (sec. XVI); pârâu din această zonă.
Rumăneşti V. Romaneşti.
Rusalii Sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști. 
Rusca Dogăreştilor V. râpa Dogăreştilor.
Rusciuc Denumirea românească a oraşului bulgăresc Ruse, oraş numit pe vremuri, de către bulgari, Giurgiu Mare.
Ruse Oraș bulgăresc situat pe malul drept al Dunării, vizavi de Giurgiu.
Saivane Adăposturi imense, special amenajate de către fostul CAP Şerbăneşti, pentru creşterea oilor. Timp de peste două decenii saivanele CAP-ului au fost amplasate în marginea izlazului comunal de pe fostul drum al Drăgăneştilor.
Sanda lu' Begilă Unul dintre copiii lui Begilă (v. Begilă).
SAPARD Abreviere pentru Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development (Program special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală); un instrument al Uniunii Europene, axat în special pe domenil agriculturii, instrument menit să sprijine financiar aderarea țărilor din Europa Centrală și de Est. 
Sardescu Anastasie V. Catirina lu' Sardescu. 
Sardescu Ecaterina După căsătorie, Ivaşcu Ecaterina (1928-2008). V. Catirina lu' Sardescu.
Satul Şerbăneşti Sat component al comunei Şerbăneşti, judeţul Olt, reşedinţă a comunei. Cunoscut de localnici sub denumirea de Şerbăneşti de Jos.
Satul Şerbăneşti Sat dispărut în decursul secolului al XVIII-lea, amplasat între Slatina şi Curtişoara, numele său fiind confundat, de multe ori, cu actualul sat Şerbăneşti al comunei Şerbăneşti, jud. Olt.
Sădilă Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti în decursul secolului XX; unul dintre copiii lui Goaie, zis şi Lisandru lu' Goaie, pe numele său adevărat Preda Alexandru (v. Goaie).
Sălătrucel Comună în jud. Vâlcea.
Sălişte Oraş din judeţul Sibiu de unde se trage familia Peligrad (neamul lui Ungureanu).
Sărata Locaţia alternativă, în loc de Slatina, pentru obârşia domnitorului Vlad Vintilă.
Sărăţel Locaţia alternativă, în loc de Slatina, pentru obârşia domnitorului Vlad Vintilă.
Sărbătoarea secerişului Manifestare culturală ce are loc la Şerbăneşti anual, începând din 2010, cu ocazia târgului de Sf. Ilie.
Sârbii-Măgura Comună în judeţul Olt.
SC 3 Ciobănei SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti, începând din anul 1994; Administrator: Ciobanu Iuliana Daniela.
SC ADE LAURAFLORIS SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Dumitru Popovici, nr. 132, începând din anul 2010; Administrator: Şerban M. Florin.
SC ADRIENET SER Alexia SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Dealul Papii, nr. 25, începând din anul 2013; Administrator: Geampalia Adrian.
SC Agrospeed Production SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Înv. Niţulescu, nr. 6, începând din anul 2007; Administrator: Drăghicescu Dragoş Nicolae.
SC ALINDA-GARNY SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1992; Administrator: Iosu Nina.
SC Armonia SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2004; Administrator: Preda Marinela.
SC Cabinet Medical Dr. Stolojan Verginia SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2004; Administrator: Stolojan Virginia.
SC Cafe Bar Central SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1994; Administrator: Pisăru Ilie.
SC Cavalerul Prodcom SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1995-2009.
SC Cezar & Daniel Construct SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2007; Administrator: Truică Ilie Iulian.
SC Codruţ Cons SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2006; Administrator: Andrei Marian Codruţ.
SC Com-Dinculescu SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1996; Administrator: Dinculescu Nuţa.
SC CONS-MAR SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1993-2013; Administrator: Ciobanu Nicolae.
SC Cristi & Vali SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1993; Administrator: Rizescu Valentin.
SC CROMAT SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1992; Administrator: Dumitrana Stanca.
SC Dankom Impex SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1996-2005. 
SC Denisa IMPEX SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1993; Administrator: Iosu Doru.
SC Divertis Pres SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1996-2006. 
SC DORFLO GRS CONSTRUCT SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2008; Administrator: Dîră Tudor.
SC FOREST SERB SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1996; Administrator: Călin Dumitru.
SC George şi Alina Impex SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1996-2011. 
SC Heliantha SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus,  în perioada 1993-2010. 
SC Hekatos SERVCONS SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Stârcu, nr. 95, începând din anul 2013.
SC IUL MARIELI SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2005; Administrator: Biţu Marius Cristian.
SC La Tăldare Acasă SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Lisa, nr. 46, începând din anul 2015.
SC Laur-Ina SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus,  în perioada 1994-2010. 
SC Longin SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Dumitru Popovici, nr. 166, începând din anul 1993; Administrator: Drăghicescu Longin Mircea. Societatea se situează pe primul loc, între firmele şerbăneştene,  în ce priveşte productivitatea, cifra de afaceri şi capitalul social subscris.
SC Lucidoris SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus,  în perioada 1992-2010. 
SC Luiza ALIDAN SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2006; Administrator: Maican Marioara.
SC Matilda SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1995-2011. 
SC Max-Ştefan Construct SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2006; Administrator: Luţă Marian.
SC Mes Aluminiu S.A. Slatina Societate comercială ce a avut un punct de lucru în com. Şerbăneşti în anul 2001.
SC MIHVIANDO SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2003; Administrator: Truică Ilie Iulian.
SC Neaga Impex SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1993; Administrator: Neaga Marian. Societatea se află pe primul locul, în topul firmelor şerbăneştene, în ce priveşte numărul de salariaţi.
SC Olteanu Marin Bogdan Prestserv SRL-D Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  str. Dumitru Popovici, nr. 64, începând din anul 2014.
SC Pistol-Florion SNC Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1994-2006. 
SC Precup Dolce SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 2008-2010. 
SC RAI Club 2006 SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2006; Administrator: Iosu Robert Alin.
SC Razdan Sofaru-Mara SNC Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti de Sus,  în perioada 1992-2005. 
SC ROSITRANS SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2004; Administrator: Amza Marin.
SC Sem-Agro Serbanesti SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 2001-2008. 
SC Societate Agricola Eco Serbanesti SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 1996.
SC SOS Tomescu MG SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2010; Administrator: Tomescu I. George-Bogdan.
SC Steliana SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1996-2013. 
SC Ştefan Uniconf SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1993-2005. 
SC Tehno Asstadi SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2013, str. Stârcu, nr. 78.
SC Terminal SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1993-2011. 
SC Tomescu & A.B.C. SNC Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1993-2011. 
SC Transrovit Srl Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 2002-2011. 
SC Trico-Neaga SRL Societate comercială ce a activat în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  în perioada 1991-2001. 
SC Villa Rubia Lucicor SRL Societate comercială ce activează în com. Şerbăneşti, satul Şerbăneşti,  începând din anul 2009; Administrator: Nicolescu Constantin.
Scarlat Anton V. Anton alu Buciumeanu.
Scheletul uriaş Schelet descoperit pe teritoriul comunei Şerbăneşti în decursul secolului al XIX-lea despre care se vorbeşte, în treacăt, în manuscrisul lui Iancu St. Toma, „De la Bacea la Tituleşti, pagini de istorie”. Despre ce schelet este vorba? Vom vedea în curând...
Schitu Comună vecină, în perioade mai vechi, cu comuna Şerbăneşti; numită, uneori, şi Schitu-Greci.
Schitu-Greci V. Schitu.
Schwartz Ernst Istoric german (1889-1962).
Scorniceşti Localitate din judeţul Olt, devenită oraş în 1989. Aici s-a născut fostul preşedinte al României comuniste, Nicolae Ceauşescu.
Scridon Gavril Critic şi istoric literar, coleg de generație cu Dumitru Popovici. 
Scripcarul Şerban Lăutar legendar, plin de har, care a apărut în mod enigmatic, în petrecerile şerbăneştenilor şi ale satelor din jur, timp de câţiva ani, după care a dispărut,  la fel de enigmatic, nebun fiind de o iubire absurdă. În semn de pomenire a acestui scripcar, se spune că satul întreg unde acesta îşi avea coliba s-ar fi numit Şerbăneşti, după numele de botez al acestuia.
Scurtu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mică, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Seaca Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt.
Seileana Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Sergentu Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Sf. Dimitrie V. Sf. Dumitru.
Sf. Dumitru Unul dintre cei mai mari sfinţi militari, sărbătorit la 26 octombrie, atât de ortodocşi cât şi de creştini.
Sf. Ilie Proroc evreu pomenit pe 20 iulie.
Sică Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX.
Slatina Reşedinţa judeţului Olt, oraş aflat la circa 30 km de comuna Şerbăneşti. Lângă Slatina, spre Curtişoara,  s-a aflat, până prin secolul al XVIII-lea, un sat numit Şerbăneşti cu a cărui istorie s-a confundat, adesea, istoria comunei Şerbăneşti.
Slobozia Sat aparținând de comuna Zvoriştea, judeţul Suceava.
SMA Şerbăneşti Secţia de Maşini Agricole şi tractoare ce deservea, în principal, CAP-ul Şerbăneşti. În perioada de început a acesteia, s-a numit SMT (Secţia de Maşini agricole şi Tractoare).
SMT V. SMA Şerbăneşti.
Sol Stratul de suprafaţă, fertil, al pământului.
Solomon Iosif Halfon Bancher evreu din București, care a activat în decursul secolului al XIX-lea.
Sorbona Celebră universitate franceză și una dintre cele mai cunoscute universități din lume; denumire sub care este cunoscută Universitatea din Paris, unde a fost bursier și lector de Limba română, timp de patru ani, Dumitru Popovici, el luându-şi aici doctoratul.
Spania Ţară europeană unde lucrează, printre alţi români, şi mulţi şerbăneşteni.
Sprădeşti Sat dispărut din zona Cireaşov - Slatina, judeţul Olt (sec. XVI).
Stan al Fifoloancii Unul dintre copiii Fifoloancii, pe numele său real Turlea Stan, casă în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti (v. Fifoloanca).
Stan al Şchioapii Unul dintre copiii Şchioapii (v. Şchioapa).
Stan alu Boncea Unul dintre copiii lui Boncea (v. Boncea).
Stan alu Cioboată Unul dintre copiii lui Cioboată (v. Cioboată).
Stan alu Ciorcobaie Unul dintre copiii lui Ciorcobaie (v. Ciorcobaie).
Stan alu Colarez Unul dintre copiii lui Colarez (v. Colarez).
Stan alu Moşu Unul dintre copiii lui Moşu (v. Moşu).
Stan alu Tigaie Unul dintre copiii lui Tigaie (v. Tigaie).
Stan Ciocuţi Presupus moştenitor de drept al satului Şerbăneşti invocat în hrisovul domnesc semnat de Radu Paisie (v. Radu Paisie).
Stana Soţia lui Radu Vătaful (v. Radu Vătaful).
Stanca lu' Păpău Unul dintre copiii lui Păpău (v. Păpău), pe numele ei adevărat, Ciobanu Stanca; după căsătoria cu Beleacă, devenită Ivaşcu Stanca. 
Stanciu Benga Unul dintre boierii pribegi cu care s-a confruntat Doamna Chiajna la Şerbăneşti şi la Boianu.
Stanciul Bengăi V. Stanciu Benga.
Stăncescu Alexandru Prefect al județului Olt la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Stăncuţa Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Stângă Poreclă întâlnită în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX; pe numele său real Rotaru D. Ilie, zis şi Ilie alu Mitică al Leanii.
Stârcu V. Cătunul Stârcu.
Stoachină Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Stoeneşti Comună în judeţul Olt, amplasată pe malul drept al Oltului.
Stoica Dumitru V. Mitică alu Cartojan.
Stoicăneşti Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti (de Jos), în partea de sud, pe lăţimea fostului drum al Drăgăneştiului (sau mai mult, poate!?).
Strada Dumitru Popovici V. Şoseaua Mare.
Strada Grădiniţei Denumire atribuită, începând din 2010, şoselei pe care se afla fosta Şcoală Veche (acum, Noua Grădiniţă), cunoscută de localnici sub denumirea de Şoseaua Mică.
Strada Lisa Stradă ce porneşte din Şoseaua Mare, de la Monument, şi parcurge întregul cătul Lisa, până la ieşirea din sat, spre Boianu.
Strâmbu Poreclă întâlnită în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX; pe numele său real Mara Vasile.
Strehareţ Domeniu mănăstiresc aflat lângă Slatina şi vecin cu Cireaşovul.
Strugurelu Sat aparţinând comunei Şerbăneşti, situat în partea de nord a comunei. Denumirea mai veche, folosită şi azi de localnici, este aceea de Jarcaleţi. 
Subbalot V. Barbu lu' Cotar.
Sulă Poreclă atribuită lui Comănescu Marin, zis şi Sulă alu Boncea, născut în cătunul Dumitrăneşti şi stabilit în cătunul Miculeşti, unul dintre copiii lui Boncea (v. Boncea şi Sulă).
Sulă alu Boncea V. Sulă.
Surupatele Fostă comună în județul Vâlcea.
Surupatele-Șerbănești Fostă comună în județul Vâlcea.
Szathmári Carol Popp Pictor şi cartograf maghiar, autorul uneia dintre primele hărţi detaliate a Ţării Româneşti, hartă apărută în 1864 şi în care se regăsesc multe datalii topografice legate de zona comunei Şerbăneşti.
Șărban V. Șerban.
Șărbănești Fost sat ce aparținea de comuna Bogdana, județul Vâlcea.
Şărbăneşti Denumire folosită, în vorbirea curentă din vremurile arhaice, dar şi mai recente, în loc de Şerbăneşti.
Şărpăteşti Denumirea folosită de cronicarul Constantin Căpitanul pentru Şerbăneşti, atunci când descrie bătăliile purtate de Doamna Chiajna cu boierii pribegi. V. Şerpăteşti.
Şchioapa Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Şchiopu Poreclă întâlnită la începutul secolului XX în satul Şerbăneşti de Sus, numit şi Pavel Şchiopu, fost  "tocmit cu anul" pentru a păzi şi întreţine casa pe care o avea mama lui Dumitru Caracostea la Şerbăneşti de Sus.
Şcoala Comercială din Slatina Instituţie de învăţămînt din Slatina unde a activat Dumitru Popovici, ca profesor suplinitor, în perioada 1927-1930.
Şcoala Comercială de băieţi din Iaşi Instituţie unde a activat, ca profesor titular, Dumitru Popovici, începând cu 1 septembrie 1930.
Şcoala de la Sus Denumire atribuită de şerbăneşteni şcolii din satul Şerbăneşti de Sus, şcoală amplasată pe drumul principal ce merge spre Potcoava, la circa 2 km distanţă faţă de Şcoala Nouă.
Şcoala Gimnazială "Dumitru Popovici" Denumirea oficială actuală (2014) a şcolii generale de la Şerbăneşti.
Școala Normală de băieți din Slatina Înstituție de învățământ din Slatina (actual, Colegiu Tehnic ”Ion Mincu”), unde Dumitru Popovici a fost numit profesor suplinitor, în 1926.
Şcoala Nouă Denumire atribuită de şerbăneşteni localului nou al şcolii, local constituit din două corpuri, ambele realizate în perioada regimului comunist şi amplasate în centrul nou al comunei, lângă căminul cultural.
Școala primară Buta Școală din satul Buta, comuna Crâmpoia, jud. Olt, unde a funcționat ca învățător Dumitru Popovici, în perioada 1921-1923.
Școala primară Șerbănești de Sus Școală din satul Șerbănești de Sus, unde a activat ca învățător Dumitru Popovici, pe când avea doar 18 ani.
Şcoala Superioară de Agronomie Herăstrău Actual, Facultatea de Agronomie din Bucureşti; instituţie pe care o absolvise Dumitru Caciona, în 1910, devenind primul inginer agronom al comunei Şerbăneşti.
Şcoala Veche Denumire atribuită de localnici fostului local al şcolii din satul Şerbăneşti (de Jos), acum transformată în grădiniţă. Şcoala se afla situată pe Şoseaua Mică, acum numită (oficial) strada Grădiniţei.
Şerban Nume frecvent întâlnit, atât în Şerbăneştii de Sus cât şi în Şerbăneştii de Jos, nume de la care şi-a luat denumirea comuna Şerbăneşti; vechi nume românesc întâlnit frecvent cu Evul Mediu.
Șerban Numele unui lăutar legendar, care ar fi trăit cândva într-o colibă, în apropierea actualei comune Șerbănești, și de la care și-ar fi luat numele comuna Șerbănești, jud. Olt.
Șerban Basarab Domnitor al Țării Românești (1654-1658), pe numele său complet Constantin Șerban Basarab.
Şerban Cantacuzino Domnitor al Ţării Româneşti timp de 10 ani (1678-1688), cel care a introdus porumbul în România, mămăliga devind apoi, în scurt timp, hrana de bază a românilor.
Șerban Vodă Domnitor al Țării Românești, incert ca identitate, despre care se spune că ar fi deținut, cu secole în urmă, actuala comună Șerbănești.
Șerbănescu Constantin Nume pe care și l-a atribuit, după 1852, preotul șerbăneștean cunoscut sub numele de popa Constantin.
Șerbănescu Ioana Presupus nume de fată al mamei lui Dumitru Popovici. V. Popescu Ioana.
Şerbăneşci Transcriere specifică secolului al XIX-lea pentru denumirea corectă de Şerbăneşti.
Şerbăneşteni Numele generic al locuitorilor comunei Şerbăneşti; aşa îşi zic ei între ei şi aşa le zic localnicii din comunele vecine.
Șerbănești Cartier al orașului Bacău.
Șerbănești Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov.
Şerbăneşti Denumire atribuită unei singure comune din România, comuna Şerbăneşti, judeţul Olt, şi mai multor sate de pe întreg cuprinsul ţării, printre care şi satului Şerbăneşti (fost Şerbăneşti de Jos), care aparţine comunei Şerbăneşti.
Șerbănești Fostă comună ce aparținea, în perioada interbelică, de județul Argeș.
Şerbăneşti Sat acum dispărut, amplasat pe malul Oltului, între Slatina şi Curtişoara, cu a cărui istorie s-a confundat, adesea, istoria comunei Şerbăneşti, ambele aparţinând de judeţul Olt.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Corbiţa, judeţul Vrancea (mai demult, aparținea de fostul județ Tecuci).
Șerbănești Sat aparținând de comuna Lăpuşata, judeţul Vâlcea.
Șerbănești Sat aparţinând de comuna Letea, plasa Bistriţa de Jos, judeţul Bacău.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Lieşti, judeţul Galaţi.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Păuşeşti, judeţul Vâlcea.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Poienarii de Muscel, judeţul Argeşș pe vremealui Constantin Brâncoveanu, cătun ce aparținea de mănăstirea Câmpulung.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Rociu, judeţul Argeş.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Sălătrucel, judeţul Vâlcea.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Șerbănești, jud. Olt, reședința comunei.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.
Șerbănești Sat aparținând de comuna Zvoriştea, judeţul Suceava.
Șerbănești Sat ce aparținea de comuna Onișcani din fostul județ Roman.
Șerbănești Sat ce aparținea, în perioada interbelică, de comuna Săucești, județul Bacău.
Șerbănești Sat dispărut, pendinte, în perioada interbelică, de fosta comună Broșteni, jud. Vâlcea.
Șerbănești Sat dipărut, pendinte, în perioada interbelică, de fosta comună Cârligi a fostului județ Roman.
Șerbănești Sat dispărut, ce s-a aflat pe actualul teritoriu al comunei Coțușca, jud. Botoșani.
Șerbănești Sat dispărut, ce s-a aflat pe actualul teritoriu al comunei Mătăsari, jud. Dâmbovița.
Șerbănești Sat în fosta comună Robești-Bălăceanca din plasa Dâmbovița, jud. Ilfov.
Șerbănești Sat în fosta comună Șerbănești din plasa Ocolul, jud. Vâlcea.
Șerbănești Sat pendinte, cândva, de orașul Pucioasa, județul Dâmbovița.
Șerbănești Schit de călugări în comuna Ștefănești, județul Vâlcea, numit și schitul Șerbănești-Morunglavu.
Şerbăneşti de Jos Sat aprţinând de comuna Şerbăneşti, acum cunoscut, oficial, sub denumirea de Şerbăneşti. Mai demult, Şerbăneştii de Jos era comună separată. 
Şerbăneşti de Sus Transcriere întâlnită adesea pentru Şerbăneştii de Sus; funcţie de accentul cu care se face pronunţia şi funcţie de contextul în care se folosesc, ambele forme de transcriere sunt corecte. V. Șerbăneștii de Sus.
Şerbăneşti-Domneşti Denumire sub care şerbăneştenii îşi numeau, mai demult, comuna, această denumire amintind de vremea când domnitorul Constantin Brâncoveanu avea una dintre moşiile sale pe teritoriul comunei Şerbăneşti.
Şerbăneşti - Pagini de monografie Prima lucrare monografică dedicată comunei Şerbăneşti, autor - Dumitru Ilie, carte lansată în 2010, cu ocazia primei ediţii a manifestării culturale "Sărbătoarea secerişului".
Şerbăneştii de Jos Transcriere întâlnită adesea pentru Şerbăneşti de Jos; funcţie de accentul cu care se face pronunţia şi funcţie de contextul în care se folosesc, ambele forme de transcriere sunt corecte.
Şerbăneştii de Sus Sat aparţinând comunei Şerbăneşti, situat în partea de nord a comunei. Mai demult, Şerbăneşti de Sus era comună separată. 
Șerbănești-Slobozia Sat ce a aparținut, mai demult, de fosta comună Zvorăștea, jud. Suceava.
Șerbănica Cătun ce aparținea, cândva, de fosta comună Bobești-Bălăceanca, jud. Ilfov; numit, uneori, și Șerbănești.
Șerbănica Sat care a aparținut, cândva, de fosta comună Cățelu, jud. Ilfov.
Şerpăneşti Denumire folosită de Constantin Gane, în loc de Şerbăneşti, atunci când scrie despre bătăliile purtate de Doamna Chiajna cu boierii pribegi.
Şerpăteşti Fost sat aflat lângă Daia, fostul judeţ Vlaşca (actual, judeţul Giurgiu) unde, în mod eronat, unii autori au indicat locaţia bătăliei Doamnei Chiajna, în loc de Şerbăneşti.
Şoancă Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Şoavă Poreclă întâlnită în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Şomoldoc Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX.
Şoseaua Mare Numele străzii principale din satul Şerbăneşti (de Jos) şi al cătunului amplasat de-o parte şi de cealaltă a acestei străzi. Din 2010, această stradă se numeşte, oficial, strada Dumitru Popovici.
Şoseaua Mică Numele străzii şi cătunului din satul Şerbăneşti (de Jos) pe care se afla localul Şcolii Vechi. Din 3010, această stradă se numeşte, oficial, strada Grădiniţei.
Şoselani Numele cătunului aflat în centrul satului Şerbăneşti (de Jos), cuprinzând două cătune mai mici, cătune numite Şoseaua Mare şi Şoseaua Mică.
Ştefan Nume de familie întâlnit în satele Şerbăneştii de Jos şi Şerbăneştii de Sus.
Ştefan Cleopatra V. Piţa lu' Târşoagă.
Ştefan Ilinca V. Lia lu' Mime.
Ştefan Marin V. Mime.
Ştefan Valerică V. Valerică alu Mime.
Ştefăneşti Comună în judeţul Vâlcea de care aparţine un sat numit Şerbăneşti.
Tache Caciona V. Dumitru Caciona.
Taicaloiu Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti, cătunul Şoseaua Mică, în decursul secolului XX. Nea Mărin Taicaloiu, cum îi ziceau sătenii, a fost ultimul locuitor al comunei Şerbăneşti care a trăit într-un bordei, după ce se pare că avusese o casă pe care o pierduse în nişte circustanţe nefericite din viaţa lui.
Talapan Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Tatăl nostru Rugăciune arhicunoscută transmisă nouă, tuturor, de către evanghelistul Matei.
Tăbou Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti în decursul secolului XX; pe numele său adevărat, Dumitrana Alexandru.
Tăboaica Soţia lui Tăbou; poreclă preluată după soţ (v. Tăbou).
Tăldare Poreclă întâlnită în cătunul Lisa, satul Şerbăneşti de Jos; unul dintre copiii lui Goaie, zis şi Vasâle alu Goaie; pe numele său adevărat, Preda Vasile (v. Goaie).
Tărăboacă Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Rasolani, în decursul secolului XX.
Tâmpeni Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. Acum această comună se numeşte Movileni.
Tânjală Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti (Lisa), satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Tânjeloaia Soţia lui Tânjală (v. Tânjală).
Târgul de Florii Primul târg al anului, pentru şerbăneşteni, prilejuit fiind de sărbătoarea Floriilor.
Târgul de Sf. Dumitru Târg ce are loc în fiecare an pe 26 octombrie, la Şerbăneşti, când este ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru).
Târgul de Sf. Ilie Târgul cel mai mare, dintre cele trei, ce se ţineau în decursul unui an la Şerbăneşti.
Târgul săptămânal Târg înfiinţat de Consiliul Local al Primăriei Şerbăneşti în anul 1998.
Târlie Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Târşoagă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti în decursul secolului XXş pe numele său adevărat, Ghioca Ilie.
Târşogoaia Soţia lui Târşoagă, pe numele său adevărat Ghioca Joiţa (v. Târşoagă); poreclă dobândită după soţ.
Tebe Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Şoseaua Mare, în decursul secolului XX.
Teleorman Judeţ cu care comuna Şerbăneşti s-a învecinat, în anumite perioade istorice, şi de la care a preluat multe obiceiuri şi tradiţii.
Teşcă Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Dumitrăneşti, în decursul secolului XX.
Tețcoi Sat aparținând de comuna Mătăsari, jud. Dâmbovița.
Tia Mare Comună în judeţul Olt.
Ticu lu' Palaşcă Unul dintre copiii lui Palaşcă, pe numele său adevărat Ciobanu Constantin (v. Palaşcă).
Tigaie Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Murgeşti, în decursul secolului XX.
Tinca Constantin V. Costel alu Băligan.
Tiocaru Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos, cătunul Dumitrăneşti, în decursul secolului XX.
Tiofan Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Tipografia C. Constantinescu-(Bulbeş) Tipografie din Slatina, în perioada interbelică, unde a debutat publicistic Dumitru Popovici, în 1928.
Titan Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX, numit şi Lisandru lu' Ţârnete.
Tite alu Burlacu Unul dintre copiii lui Burlacu, casă în Dealul Papii (v. Burlacu).
Tite alu Ilie alu Priboi V. Bite.
Tite alu Malacu Unul dintre copiii lui Malacu, pe numele său real, Raicu M. Constantin (v. Malacu).
Tite alu Moţoi Unul dintre copiii lui Moţoi, pe numele său adevărat, Neagu Constantin (v. Moţoi).
Titică alu Puşcoci Fiul lui Puşcoci, fost perceptor la Sfatul Popular Şerbăneşti în perioada anilor 1960-1970 (v. Puşcoci).
Titiţă Poreclă atribuită lui Murgea Constantin, zis şi Costică alu Bobonete, meseriaş din satul Şerbăneşti, cătunul Dumitrăneşti, poreclă întâlnită în decursul secolului XX şi începutul secolului XXI.
Titiţoaia V. Leana lu' Gigardel.
Tituleşti Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. Acum această comună se numeşte Nicolae Titulescu.
Tiugă Poreclă întâlnită în cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Togan Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Dealul Papii, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX. 
Toma St. Iancu Doctor în drept administrativ, autorul valorosului manuscris documentar "De la Bacea la Tituleşti, pagini de istorie".
Tomoaica V. Dealul Tomoaica.
Topârceanu George Poet, prozator, memorialist și publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936.
Topiliştea Toponim din zona nord-estică a Slatinei (sec. XVI).
Traian Împărat Roman între anii 98-117, din vremea căruia s-au descoperit monede şi pe teritoriul comunei Şerbăneşti.
Traian alu Lişcă Unul dintre copiii lui Lişcă (v. Lişcă).
Transilvania Fostă provincie austro-ungară, numită și Ardeal.
Trăienoaia Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Trei Poreclă întâlnită în satul Şerbăneşti de jos, cătunul Dumitrăneşti, în decursul secolului XX.
Trico-Neaga SRL Prima societate comercială post-decembristă de pe teritoriul comunei Şerbăneşti, societate înmatriculată la Registrul Comerţului în data de 9 august 1991 de către învăţătorul Marian Neaga. 
Tricu Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX.
Troancă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul sec. XX; pe numele său adevărat, Rada Florea.
Troaşcă Poreclă şi neam întâlnite în fostul cătun Comăneşti în decursul secolului XX.
Troiţa lui Popa Soare Toponim din zona Boianu, întâlnit în decursul secolelor XIX - XX.
Tudor alu Bunciu Unul dintre copiii lui Bunciu, pe numele său adevărat Cârstea Tudor, casă în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos (v. Bunciu).
Tudora lu' Ciuceanu Unul dintre copiii lui Ciuceanu (v. Ciuceanu).
Tudora lu' Curcă Unul dintre copiii lui Curcă (v. Curcă).
Tudorică alu Togan Unul dintre copiii lui Togan, pe numele său adevărat Greceanu Tudor (v. Togan).
Tufeni Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneşti (de Jos), în partea de est, prin intermediul satulului Barza.
Turcu Nume de familie întâlnit în satul Şerbăneştii de Sus, nume de provenienţă cumană atestând invadarea şi poposirea pe aceste locuri a cumanilor, popor migrator de origine turcă.
Turcu Mihai Programator, autor al proiectului on-line Sate medievale din Ţara Românească. În proiectul său, acesta menţionează, în mod eronat sau insuficient de documentat, că satul Şerbăneşti, judeţul Olt, este atestat documentar aproximativ din anul 1410, de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, şi că ar fi fost proprietatea Mănăstirii Cutlumuş.
Ture Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbănşti de Jos, în decursul secolului XX.
Turia Sat aparţinând de comuna Valea Mare, judeţul Olt.
Turilă Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbănşti de Jos, în decursul secolului XX.
Turlea Constantin V. Costică alu Şoancă.
Turlea Stan V. Stan al Fifoloancii.
Turnu Severin Oraş-municipiu, reşedinţa judeţului Mehedinţi.
Ţandără Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Ţapu N. Cristea Folcloristul teleormănean care a publicat, pe 15 august 1900, legenda Scripcarul Şerban, legendă care ne spune că denumirea comunei Şerbăneşti ar proveni de la numele de botez al acestui lăutar vestit.
Ţara Românească Stat românesc independent situat la sud de lanţul carpatic, stat care a avut o existenţă de peste 500 de ani (între secolul al XIV-lea și secolul al XIX-lea) şi din care a făcut parte şi comuna Şerbăneşti (pe atunci, satul Şerbăneşti).
Ţâgliş Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Ţânvloi Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Stârcu, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Ţârnete Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Ţica Poreclă întâlnită în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos în decursul secolului XX.
Ţigănie Cătun situat în partea de sud est a satului Şerbăneşti de Jos, unde locuiesc, de pe vremuri, doar familii de ţigani lăutari, fierari sau cărămidari.
Ţuică Poreclă întâlnită în cătunul Dealu Papii, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XIX; făcea parte din neamul lui Baboi, neam de la care, înainte de secolul XX, Dealu' Papii se numea Dealu' Baboieştilor.
Uliţa de la ai lu' Drugă Uliţă aparţinând de cătunul Dumitrăneşti, satul Şerbăneşti, unde îşi avea casa Drugă şi copiii lui, uliţă trecând prin partea de nord a cimitirului (v. Drugă).
Uliţa de la Craiu Fostă uliţă aparţinând de cătunul Murgeşti; acum, pentru a preveni inundările frecvente ale zonei în cauză, pe această uliţă a fost dirijat cursul Dorofeiului (v. Craiu).
Uliţa de la Piteşteanu Uliţă aparţinând de cătunul Lisa, satul Şerbăneşti, pe care Piteşteanu şi-a făcut, cel dintâi, casă (v. Piteşteanu).
Uliţa de la Purcea Uliţă aparţinând de cătunul Lisa, înfiinţată în prima jumătate a secolului XX (v. Purcea).
Uliţa de Troaşcă O uliţă înfundată din fostul cătun Comăneşti, satul Şerbăneşti de Jos, unde a locuit Troaşcă, pe numele său adevărat Comănescu....
Ungurei Sat aparţinând de comuna Nicolae Titulescu, jud. Olt; în documente vechi, numit, uneori, și Ungureni.
Ungureanu Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX; fost negustor ambulant din Săliştea Sibiului, stabilit în Şerbăneşti la începutul secolului XX.
Ungureni V. Ungurei.
Uniunea Europeană Uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, compusă din mai multe state. 
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Universitate din Timişoara unde, în 2012, a devenit rector Paul Pîrşan, inginer agronom născut în comuna Şerbăneşti.
Universitatea din București Cea mai cunoscută instituție de învățământ superior din București, unde au fost studenți Dumitru Caracostea și Dumitru Popovici. Tot aici, a activat, mai apoi, ca dascăl, Dumitru Caracostea.
Uzina de aluminu Obiectiv economic din Slatina la care au lucrat şi mai lucrează încă mulţi şerbăneşteni.
Valahia Denumire mai recentă şi savantă a Ţării Româneşti. V. Ţara Românească.
Valea Bungetului V. Bunget.
Valea Catargia Vale aflată pe teritoriul satului Şerbăneşti de Sus, în dreapta drumului care merge la Slatina, începând din dealul Grecilor şi ajungând în Dorofei.
Valea Cojocarului Afluent, pe partea dreaptă, al Dorofeiului, care îşi are izvoarele în islazul comunal de lângă cătunul Lisa şi se varsă în Dorofei în apropiere de fostul Pod de Fier. Numită, uneori, şi Cojocarul. 
Valea Cracului Afluent pe partea dreaptă al Bungetului, în apropiere de Momiceni.
Valea Pojorâtei Afluent, pe partea dreaptă, al Dorofeiului, care îşi are izvoarele în zona Crânguleţe (Şerbăneşti de Jos) şi se varsă în Dorofei în apropiere de Monument. Denumirea uzuală este aceea de Pojorâta.
Valea Strehareţi Toponim în zona Mănăstirii Strehareţi de la Slatina.
Valea Ţigăniei Vale aflată pe teritoriul satului Şerbăneşti de Jos, în apropierea cătunului Ţigănie, pe dreapta Dorofeiului.
Valerică alu Mime Băiatul lui Mime, pe numele său adevărat Ştefan Valerică (v. Mime).
Valerică alu Pancu Unul dintre copiii lui Pancu (v. Pancu).
Valerica lu' Păpău Unul dintre copiii lui Păpău, pe numelei ei de fată, Ciobanu Valerica (V. Păpău).
Vasâle alu Bercea Unul dintre copiii lui Bercea din cătunul Dumitrăneşti, fluieraş vestit în decursul secolului XX (v. Bercea).
Vasâle alu Goaie Unul dintre copiii lui Goaie, zis şi Tăldare; pe numele său adevărat, Preda Vasile (v. Goaie).
Vasâlică al Lupoaicii Singurul copil al Lupoaicii, pe numele său adevărat, Dumitrana Vasile (v. Lupoaica).
Vasâlică alu Ungureanu Băiatul lui Ungureanu, pe numele său adevărat Peligrad Vasile (v. Ungureanu).
Vasâlica lu' Strâmbu Fata lui Strâmbu (v. Strâmbu).
Vasilescu Costel V. Costel Vasilescu.
Vasilescu Sabina Elena Publicistă din Caracal, coautoare, alături de tatăl său, Costel Vasilescu, a lucrării documentare ”La Fântâna 'naltă”, carte dedicată colectivizării forțate a satelor, cu referire expresă la evenimentele sângeroase ce au avut loc, în perioada 1960 - 1961, în comuna Vîlcele, jud. Olt..
Vălcan V. Vâlsan.
Văleni Comună care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, făcea parte din plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. 
Vătrai Poreclă întâlnită în cătunul Murgeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Vâlcea Judeţul cu cele mai multe sate purtând numele de Şerbăneşti, cinci la număr.
Vâlcele Comună vecină cu comuna Şerbăneşti, în partea de vest, după cum urmează: satul Şerbăneşti (de Jos) cu satul Vâlcelele de Sus şi satul Şerbăneşti de Sus cu satul Bărcăneşti. 
Vâlcelele de Sus Sat aparţinând comunei Vâlcele, judeţul Olt, cu care se învecinează satul Şerbăneşti de Jos spre partea de vest.
Vâlsan Unul dintre boierii pribegi cu care s-a confruntat Doamna Chiajna la Şerbăneşti şi la Boianu.
Vârtopul Toponim întâlnit în zona Boianu - Alimăneşti, pe valea Călmăţuiului.
Vecini Comuna Şerbăneşti, în momentul actual (2012), se învecinează cu 6 comune, după cum urmează: Movileni (N şi N-V), Tufeni (E), Crâmpoia (S şi S-E), Icoana (N), Vâlcele (V) şi Stoicăneşti (S).
Vedea Râu ce trece prin partea de est a comunei Şerbăneşti, fără a-i scălda teritoriul, şi în care se varsă gârla Dorofei. În apele râului Vedea a fost găsit înecat Ec (Popescu Ion).
Vertisol Tip de sol preponderent pe teritoriul comunei Şerbăneşti; sol negru sau brun-argilos compact, slab humifer, care formează crăpături adânci pe timp de secetă.
Vîlcele V. Vâlcele.
VGTv Post de televiziune local cu sediul în Slatina.
Vianu Tudor Estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român (1898-1964).
Viaţa Românească Revistă literară lunară editată de Uniunea Scriitorilor din România, periodic ăîn care Dumitru Popovici debuteayă.
Vică alu Ciuceanu Unul dintre copiii lui Ciuceanu (v. Ciuceanu).
Vili Fata lui Malacu (v. Malacu).
Vintilă Poreclă întâlnită în cătunul Şoseaua Mare, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Viorel al Calopii Unul dintre copiii Calopii (v. Calopa).
Viorel alu Bonghiţă Băiatul lui Bonghiţă (v. Bonghiţă).
Viorica lu' Ciontu Unul dintre copiii lui Ciontu (v. Ciontu).
Viorica lu' Cucu lu' Bucureşteanu Unul dintre copiii lui Cucu lu' Bucureşteanu (v. Cucu lu' Bucurerşteanu).
Vișoiu Gheorghe Profesor, coleg cu Dumitru Popovici la Școala Comercială din Slatina. Au publicat împreună cartea de debut publicistic a lui D. Popovici, cartea școlară intitulată “Elemente de istoria limbei şi literaturei române: lucrare alcătuită în vederile programei oficiale pentru examenul de bacaulareat”.
Vlad D. Matei Istoric medievist, profesor universitar, născut în comuna Şerbăneşti, satul Şerbăneştii de Jos, la 20 martie 1925.
Vlad Vintilă Domnitor al Ţării Româneşti (1532-1535), care întăreşte dania căre mănăstire Cutlumuş a satelor mănăstireşti din zona oraşului Slatina, unde s-a aflat şi un sat numit Şerbăneşti, sat cu care a fost confundat, multă vreme, actualul sat Şerbăneşti (Şerbăneştii de Jos).
Vlaşca Fost judeţ, lângă Dunăre, cu reşedinţa la Giurgiu.
Voicu Ion Fost președinte al CAP Vîlcele de Jos.
Voicu lu' Dolofanu Unul dintre copiii lui Dolofanu, pe numele său adevărat, Militaru Voicu (v. Dolofanu).
Voicu lu' Drugă Unul dintre copiii lui Drugă, casă în cătunul Dumitrăneşti (v. Drugă).
Voitec Ștefan Politician socialist și comunist român, jurnalist, om de stat în aparatul de conducere al Republicii Socialiste România, membru titular (din 1980) al Academiei Române.
Volga Neam de boieri de la Buta, rude cu boierii Caracostea.
Volga H. Alcibiade Moșier din fosta comună Buta - Șerbănești, jud. Olt, fiul lui Hristodor I. Volga.
Vopsălaru Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Miculeşti, satul Şerbăneşti de Jos, în decursul secolului XX.
Vrabie Poreclă şi neam întâlnite în cătunul Rasolani, satul Şerbăneşti, în decursul secolului XX.
Wikipedia Enciclopedie on-line, liberă și multilingvă.
Xenopol Alexandru Dimitrie Istoric român (1847 - 1920).
Zaria Poreclă şi neam întâlnite în satul Şerbăneşti de Sus în decursul secolului XX.
Ziua recoltei Sărbătoare consacrată în anii regimului comunist, care avea loc, anual, (de regulă) în ultima duminică din octombrie.
Pe de altă parte, acest dicţionar îşi propune să adune la un loc, deopotrivă, morţii şi viii, buni sau răi, genii sau nulităţi, fără nicio excepţie, aşa cum au fost sau cum sunt, dar şi tot ce însemană istoria şi toponimia comunei... Cine nu se regăseşte încă în acest dicţionar şi este şerbăneştean sau îl leagă de aceste meleaguri o anumită parte a vieţii este rugat să facă cunoscut acest lucru, furnizând informaţiile necesare către Enciclopedia Comunei Şerbăneşti. Cine nu îşi regăseşte aici rudele, prietenii, cunoştinţele, moşii şi strămoşii, este rugat să facă acelaşi lucru...

Ediția: 26.11.2016

Enciclopedia comunei Serbanesti (EcS), jud. Olt

  Web-Stat web tracking Real Time Web Analytics

Clicky

Comments