CABINET STOMATOLOGIC

DR. LECA EDUARD


cabinet            medic            servicii                                   preţuri            contact            home

 

PENTRU PACIENŢI

STRUCTURA DINTELUI:

 CUM NE SPĂLĂM DINŢII ?

 1. Plasaţi periuţa de dinţi la joncţiunea dintre dinţi şi gingie într-un unghi de aproximativ 45 de grade

2. Cu o uşoară mişcare de rotaţie, periaţi dinspre gingie înspre vârful dinţilor

3. Periaţi apoi partea exterioară şi cea interioară ale dinţilor cu aceeaşi mişcare de rotaţie  

4. Periaţi apoi suprafeţele de masticaţie a molarilor cu o mişcare de du-te-vino pe orizontală

5. Amintiţi-vă să periaţi şi suprafaţa limbii şi obrajilor

6. Încercaţi să petreceţi aproximativ 3 minute la fiecare spălat pe dinţi

7. Spălaţi-vă pe dinţi după fiecare masă sau cel puţin de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara la culcare

 

DICŢIONAR DE TERMENI:



A

  Abces - colecţie purulentă, formată sub acţiunea unor agenţi microbieni;
  Ablaţie - îndepărtarea unor lucrări protetice;
  Abraziune - uzura suprafeţelor dentare;
  Acrilat - raşină acrilică macromoleculară;
  Adrenalină - adjuvant la o substanţă anestezică loco-regională care măreşte efectul anestezicului            prin acţiunea sa vasoconstrictoare ;
  Aftă - afecţiune a mucoasei bucale ce debuteaza cu o senzatie de pruurit si prin spargere lasa locul unei mici ulceraţii
  Alveolă - cavitate osoasa iî care sunt implantaţi dinţii;
  Alveolita - inflamaţie localizată la nivelul alveolei de cauze multiple ;
  Amalgam - material nefizionomic,  utilizat  la   obturaţii  de durată,  obţinut din amestecul  mercurului cu diferite metale;
  Amprenta - copia negativă, fidelă a unei regiuni anatomice, folosită  pentru confecţionarea lucrărilor fixe si mobile;
  Anchiloza temporo-mandibulara - limitarea permanentă a mişcărilor mandibulei, datorită organizarii unui ţesut fibros ce duce la sudarea condilului la cavitatea glenoidă ;
  Anestezie - introducerea in organism a unor substanţe care au proprietatea de a provoca dispariţia sensibilitatii;
  Apex - porţiunea terminală a varfului rădăcinii dentare;
  Arcada dentară - totalitatea dinţilor implantaţi in alveolele osului maxilar si mandibular;

B

  Bont dentar - porţiunea coronară a dintelui fară smalţ, rezultata in urma şlefuirii coronare pe toate feţele, până la indepartarea unui strat dur, de 1-2 mm grosime;
  Breşa edentată - zona rezultată prin pierderea de pe arcadă a unuia sau a mai multor dinţi;
  Bruxism - strângerea  violentă  a  arcadelor  dentare prin contractarea  puternică  a  muşchilor ridicători ai mandibulei sau involuntar, de regulă în timpul somnului (scrâşnirea dinţilor);

C

  Calcifiere - proces biologic de depunere de săruri de calciu la nivelul structurilor dentare, prin amelogeneză, dentinogeneză, cementogeneză;
  Cale falsă - traiect anormal, realizat accidental, in urma unui tratament dentar, cu freze sau ace de canal;
  Calxyd - substanta biologic activa pe baza de săruri de calciu utilizată pentru coafaj pulpar si protejarea pulpei vii sub obturaţie definitivă;
  Camera pulpară - spaţiul din interiorul  coroanei  dentare,  cu  pereţii formaţi din dentină, în care se afla pulpa dentară;
  Canal dentar - spaţiu natural, alungit, situat în înteriorul dintelui si care conţine pulpa radiculară;
  Canal radicular - canal  care  traverseaza  rădăcina  dintelui din camera  pulpară  până la  apex  si  conţine pachetul vasculonervos;
  Canin - cel mai puternic dinte monoradicular, facând parte din grupul dinţilor frontali;
  Carie dentară - proces distructiv cronic, care evoluează fără fenomene inflamatorii tipice, provocand necroza ţesuturilor dentare dure şi, în stadiul final, infectarea pulpei;
  Cauterizare - metoda chirurgicală utilizată pentru distrugerea ţesuturilor normale sau patologice, pentru a face hemostaza cu ajutorul unor agenti chimici sau fizici;
  Cavitate - spatiu gol situat într-o anumită regiune a corpului sau într-un organ;
  Căptuşirea protezei - adăugarea unui material acrilic la suprafata mucozală a protezelor;
  Celulita - inflamaţie  superficială  sau  profundă  a  ţesututului  conjuctiv  subcutanat,  caracterizată  prin împăstarea difuză sau nodulară a acestui ţesut;
  Cement radicular - ţesut dentar, ce acoperă dentina radiculară de la colet pana la apex;
  Cheie de culori - dispozitiv pe care sunt fxaţi dinţi artificiali din porţelan sau acrilat, cu ajutorul caruia se stabileşte culoarea dinţilor artificiali;
  Chiuretaj - intervenţie chirurgicală folosită pentru a răzui, cu ajutorul unei chiurete, pereţii din interiorul unei cavitaţi, pentru a îndeparta unele neoformaţii sau ţesutul de granulaţie, în scop diagnostic sau terapeutic;
  Chlumski - substantă antiseptică, utilizată în tratamentul medicamentos al gangrenei pulpare;
  Cingulum - proeminenţă situată în treimea gingivală a dinţilor frontali;
  Ciment - substantă utilizată pentru realizarea unei adeziuni puternice intre 2 suprafeţe;
  Câmp protetic - totalitate a ţesuturilor cu care proteza vine in contact;
  Cleşte - instrument  pentru realizarea  de extracţii dentare, în ortodontie pentru  cercuri  pentru  aparate ortodontice;
  Clorura de zinc - substantă cu efect astringent, cicatrizant si antiseptic;
  Coafaj direct - metoda biologic conservatoare, care constă în acoperirea pulpei dentare cu o substantă neiritantă, cu acţiune antiseptică si antiinflamatoare, ce menţine in totalitate vitalitatea pulpei dentare;
  Coafaj indirect - act terapeutic complex, prin care se asigură dezinfectarea plagii dentinare si obliterarea canaliculelor dentinare, protecţia pulpei fată de agenţi fizici si chimici, precum si stimularea mecanismelor de neodentinogeneză, ce se realizează prin aplicarea pe plaga dentinară a unui strat de material de coafaj;
  Colet dentar - zona intermediară dintre coroană si rădăcină, unde are loc joncţiunea smalţ-cement;
  Consultaţie - actul prin care medicul stomatolog stabileşte diagnosticul si indicaţiile de tratament ale afectiunilor buco-dentare, pe baza unui examen clinic pe care îl materializează prin completarea fişei stomatologice;
  Coroana Jacket - lucrare protetică de acoperire fizionomică;
  Coroana mixtă - lucrare protetică alcatuită dintr-o parte metalică si una fizionomică;
  Corp de punte - construcţie protetică de inlocuire a dinţilor lipsă, ce se fixează pe dinţii naturali cu ajutorul a minim doua elemente de agregare;
  Cracmente - zgomote sau pocnituri intraarticulare, percepute de medic la palpare în timpul mişcărilor de dechidere/inchidere a gurii, ca urmare a diferitelor afecţiuni ale articulatiei temporo-mandibulare;
  Creasta dentară - proeminentă ce se înalţă spre suprafata ocluzală a dinţilor laterali sau pe suprafaţa palatinală si linguală a frontalilor superiori si inferiori;
  Cuspizi - formatiuni ovalare ce se proiectează pe suprafeţele ocluzale ale dinţilor laterali si pe marginile incizale ale caninilor, ale caror formă si dimensiuni variază de la un dinte la altul, ca şi de la pacient la pacient;

D

  Decapuşonare - metoda chirurgicală folosită în excizia fibromucoasei ce acoperă coroana molarului de minte, pentru a crea posibilitatea continuarii si reuşitei erupţiei;
  Deglutiţie - act fiziologic prin care bolul alimentar trece, reflex, din gură, prin esofag, în stomac;
  Demineralizare - pierderea sau scăderea constituenţilor minerali ai organismului;
  Dentina - stratul cel mai gros din structura dintelui, aflat sub smalt;
  Dentiţie - proces de formare si apariţie a dinţilor la om;
  Detartraj - metodă terapeutică, prin care se îndepărtează depozitele de tartru supra si subgingival de pe dinţi şi de pe lucrări protetice;
  Diastemă - dizarmonie dento-alveolară cu spaţiere interdentară, caracterizată prin existenţa unui spaţiu de 2-10 mm între cei doi incisivi centrali superiori("strungăreaţă");
  Digă - foaie de cauciuc foarte subţire, care se perforează şi se aplică la coletul dintelui in vederea realizării sterile a campului operator;
  Dinte - element complex al aparatului masticator, a cărui acţiune este dependenta de forţa musculara;
  Distalizare - tendinţa de deplasare a dinţilor în sens orizontal;
  Durere - sistem de alarmă, pe care organismul îl declanşază in legatură cu producerea unui proces patologic;

E

  Ectopie
- erupţia unui dinte iî afara poziţiei lui normale pe arcada alveolară;
  Edem Quincke - accident alergic produs in urma anesteziei loco-regionale, manifestat prin edem difuz al fetei, cu tumefactii accentuate ale pleoapelor si buzelor;
  Edentatie - stare fizio-patologica, ce se caracterizeaza prin pierderea de la 1-16 dinti pe o arcada dentara;
  Egresiune dentara - fenomen de eruptie dentara pe arcada cu depasirea planului de ocluzie, determinat de lipsa dintelui antagonist sau de infectia dintelui care egreseaza;
  Electrocauter - instrument ce serveste la electrocauterizarea unor plagi bucale;
  Elevator - instrument folosit pentru extractii dentare si ale resturilor radiculare, precum si in sectionarea ligamentului circular alveolo-dentar;
  Erupţie dentara - fenomen fiziologic prin care dintii migreaza, pe masura formarii lor, traversand osul si fibromucoasa gingivala, exteriorizandu-se pe procesul alveolar, in cavitatea bucala;
  Eugenat de zinc - material de obturatie de baza a cavitatilor, in combaterea hiperesteziei dentinare si ca material de obturatie radiculara;
  Extirpare devitală - metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa dentara in totalitate, dupa insensibilizarea ei cu mijloace chimice;
  Extirpare vitală - metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara prin anestezie;
  Extracţie - interventie de necesitate, care consta in indepartarea unui dinte bolnav, care provoaca si intretine procese patologice locale, regionale si generale, ce nu pot fi rezolvate prin tratamente conservatoare;

F

  Faţetă - constructie protetica ce reconstituie partea vizibila a dintelui artificial, avand forma si culoarea dintelui natural;
  Fir de matase - mijloc secundar de igiena bucala, ce urmareste indepartarea resturilor alimentare din spatiile interdentare, fara lezarea parodontiului marginal;
  Fistulă - canal format accidental sau operator, care comunica cu o glanda sau o cavitate si dreneaza secretiile acestora;
  Fisuri dentare - sparturi ale smaltului sau smalt plus dentina, fara pierdere de substanta, dificil de diagnosticat;
  Fluor - element chimic folosit in cresterea rezistentei dentare;
  Fluoroprofilaxie - metoda terapeutica prin care se urmareste cresterea rezistentei dentare fata de agentii cariogeni prin administrarea de fluor;
  Fonaţie - functie a aparatului dento-maxilar cu rol important in dezvoltarea lui;
  Fractură dentară - leziune a smaltului, dentinei, cementului, in care portiuni din dinte sunt desprinse si pot interesa uneori pulpa coronara sau radiculara;
  Fracturi mandibulare - leziuni cu intreruperea continuitatii osului mandibular, produse de agresiuni, accidente,etc;
  Frenectomie - metode chirurgicala de corectare a frenurilor labiale hipertrofice, ingrosate, ce consta dintr-o incizie eliptica de o parte si de alta, excizandu-se portiunea ingrosata, in vreme ce marginile plagii se sutureaza;
  Frenoplastie - metoda chirurgicala de corectare plastica a frenurilor linguale si labiale foarte scurte;
  Frenotomie - metoda chirurgicala de corectare a frenurilor scurte si subtiri;
  Freze dentare - instrumente ce devin active prin rotatii, folosite in scopul abrazarii, taierii substantei dure dentare, etc;
  Frondă mentonieră - aparat pentru imobilizarea fracturilor mandibulei, folosit in toate formele de fracturi;
  Fuloar - instrument metalic, utilizat pentru obturarea cavitatilor dentare;

G

  Ganglion - grup de celule nervoase situate in afara creierului si a maduvei;
  Gangrenă - proces septic localizat in tesuturi pulpare cu vitalitate pierduta in care are loc descompunerea tesuturilor sub influenta germenilor bacterieni;
  Gingie - parte componenta a parodontiului de invelis, ce acopera osul alveolar care inconjoara coletul dintelui;
  Gingivite - modificari inflamatorii limitate initial la mucoasa gingivala, fara cuprinderea ligamentului alveolare;
  Glandă salivară - masa de tesut cu rol de secretie a salivei la nivelul cavitatii bucale;
  Gume de lustruit (polipant) - instrumente rotative, folosite pentru lustruirea directa in cavitatea bucala a lucrarilor protetice, a suprafetelor de smalt dupa detartraj;
  Gutieră - constructie protetica, ce acopera un grup de dinti vecini pe fata lor vestibulara, ocluzala si orala, cu rol de imobilizare a fracturilor mandibulare sau are rol in albire dentara;

H

  Halistereză - proces reversibil de demineralizare osoasa, localizat la nivelul cavitatii bucale, in special la nivelul osului alveolar;
  Hemostază - oprirea unei hemoragii postextractionale;
  Herpes - eruptie veziculara, cu sediu, de predilectie, in zonele de trecere dintre mucoasa si tegument: buze, comisura bucala, nari, pleoape;
  Hidroxid de calciu - substanta biologic activa, utilizata in coafajele directe, in deschiderea accidentala a camerei pulpare, ce are rol de a mentine neodentinogeneza;
  Hiperemie preinflamatorie - faza incipienta a inflamatiei pulpare, care are simptomatologie proprie si necesita metode particulare de tratament;
  Hiperestezie - fenomen dureros produs pe baza modificarilor metabolice, biochimice, etc;
  Hârtie de articulaţie - material utilizat in depistarea obstacolelor ocluzale prin interpunerea ei intre cele doua arcade;

I

  Implant dentar - metoda ce consta in introducerea intr-o alveola naturala sau creata chirurgical a unui dispozitiv, pe care se fixeaza o coroana artificiala;
  Imobilizare dentară - metode ce consta in consolidarea dintilor parodontotici intr-un bloc pluridentar, capabil sa se opuna functional fortelor nocive;
  Incisivi - dinti cu coroana in forma de lopata, asezati in partea anterioara a arcadei dentare, cu rol in taierea alimentelor;
  Incizie - sectionare chirurgicala a tesuturilor cu bisturiul sau cu alt instrument taios;
  Incluzie dentară - anomalie dento-maxilara, caracterizata prin ramanerea dintilor in profunzimea osului alveolar dupa trecerea termenului de eruptie, fara tendinta de a erupe;
  Inervaţie - distributia unui nerv intr-un organ sau tesut;
  Infecţie - stare patologica a organismului, cauzata de patrunderea si dezvoltarea in interiorul acestuia a unui agent patogen;
  Inflamaţie pulpară - totalitatea reactiilor si proceselor cu caracter de adaptare, care se dezvolta in pulpa, intr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent patogen;
  Inserţie - fixarea unui organ sau a unei parti de organ pe un alt corp, de obicei mai rezistent;
  Iodoform - slab antiseptic in stare cristalina introdus ca atare in plagile post-extractionale, sub forma de masa;

L

  Leucoplazie - leziune a mucoasei bucale cu potential de malignizare, favorizata de factori iritativi(alcool, tutun,etc,);
  Lidocaina (xilina) - anestezic local, cu efect rapid si de durata.Se poate utiliza si in amestec cu adrenalina;
  Limba - organ musculos, invelit de o mucoasa;
  Lipoame - formatiuni tumorale beligne, alcatuite din tesut adipos;
  Luxatia mandibulei - accident produs de obicei la pacientii cu laxitate capsulo-articulara accentuata, in timpul extractiei dintilor;
  Luxatia dentară - accident produs in timpul actelor stomatologice, prin utilizarea defectuoasa a instrumentarului dentar determinand dislocarea dintelui din alveola sa, prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare;

M

  Mandibula - os mobil, in forma de potcoava;
  Masticaţie - activitate fiziologica, factor principal in formarea si evolutia ocluziei in plan mezio-distal;
  Materiale compozite - materiale de obturatie definitiva, cu aspect fizionomic, ce prezinta o buna stabilitate a culorii in timp;
  Materiale de amprenta - produse ce reproduc fidel amanuntele campului protetic;
  Matrice dentara - sistem ce ajuta medicul in refacerea conturului dintelui cu materiale de obturati definitiva;
  Maxilar superior - principalul os in jurul caruia se situeaza cele 12 oase neurale;
  Menton - proeminenta osoasa anterioara, mediana, rotunjita, a mandibulei;
  Mezializare - migrare spre linia mediana a dintilor situati distal fata de dintele care a fost extras si care tind sa ocupe spatiul ramas liber;
  Migrare dentară - deplasare a dintelui in diferite circumstante;
  Mobilitate - proprietate de a se misca;

N

  Nanism dentar - distrofie dentara caracterizata prin dinti prea mici, cu forma normala sau modificata;
  Neoplasm - proces patologic de formare a unui tesut nou, tumoral;
  Nervi cranieni - nervi in numar de 12 situati la craniu, divizati fiziologic;
  Nevralgie - durere de- a lungul unui trunchi nervos;

O

  Ocluzie - raport static sau dinamic intre arcadele dentare, indiferent de rapoartele mandibulo-craniene;
  Odontalgie - durere de origine dentara, cu cauze diferite;
  Ortodonţie - operatie de indreptare a dintilor;
  Osteita - leziune a tesutului osos propriu-zis, de natura infectioasa ;

P

  Paloare - semn clinic de orientare spre anemie;
  Pansament - material protector;
  Paralizie - diminuarea sau disparitia functiei motorii musculare;
  Parodontoza - forma distrofica degenerativa a parodontopatiilor marginale cronice, fara fenomene inflamatorii;
  Parodonţiu de inveliş - fibromucoasa bucala, care acopera osul alveolar si inconjoara coletul dintelui, cu rol in formarea santului gingival si a ligamentelor supra alveolare;
  Parodonţiu marginal - complex de tesuturi care asigura fixarea dintelui in structurile maxilarului;
  Parotidita - inflamatie a glandei parotide;
  Pasta de dinţi - substanta complexa avand rolul de a curati suprafetele dentare, atat prin actiunea abraziva, cat si prin actiunea detergenta;
  Pedodonţie - stiinta care se ocupa cu dezvoltarea ontogenetica a dintilor si cu principalele boli ale acestora;
  Pensa - instrument metalic format din doua brate articulate, de diferite dimensiuni si forme;
  Percuţie - metoda de explorare clinica, constand in producerea unor sunete lovind fie cu degetele, fie prin intermediul unui instrument special o regiune a corpului, pentru a obtine date asupra starii organelor subiacente;
  Pericoronarită - complicatie a accidentului de eruptie a molarului de minte;
  Perie de dinţi - instrument principal de curatire artificiala a dintilor;
  Piese dentare - instrumente montate la unitul dentar, cu rol de a transmite energia mecanica produsa de o sursa oarecare catre instrumentul rotativ;
  Placă bacteriană - componenta bacteriana care adera de dinti si necesita sa fie indepartata;
  Plaga dentinară - leziune rezultata in urma actului chirurgical;
  Plaga postextractională - leziune rezultata in urma extractiei;
  Proteza dentară - corp fizic confectionat dintr-o serie de materiale, dupa indicatiile medicului, cu scopul de a restaura morfofunctional tesuturile dentare;
  Pulpa dentară - tesut conjuctiv lax, situat in camera pulpara si canalul radicular;
  Pulpite - inflamatii pulpare ce se desfasoara in pulpa intr-o succesiune de faze, ca urmare a actiunii unui agent patogen;

R

  Rebazare - metoda prin care se adauga un strat de acrilat seilor protetice sau bazelor protetice, fara a modifica arcada dentara;
  Roentgenterapie - metoda terapeutica de tratament, cu ajutorul agentilor fizici a unor diverse afectiuni;

S

  Scobitoare - mijloc secundar de igiena bucala, destinat indepartarii resturilor alimentare interdentare;
  Sialoza - alterarea parenchimului glandei salivare;
  Sindesmotomie - manopera prin care se sectioneaza ligamentul circular al dintelui;
  Sinus maxilar - cavitate pneumatica situata in interiorul corpului osului maxilar;
  Smalţ - strat puternic mineralizat ce acopera intreaga coroana a dintelui;
  Sonda dentara - instrument din oteluri inoxidabile necesar examenului stomatologic;
  Spatula dentară -  instrument  folosit  la  prepararea   diferitelor  materiale  de  obturatie  provizorie  sau definitiva;
  Stomatite - inflamatii localizate pe portiuni mai mari ale mucoasei bucale, in mai multe zone topografice ale acestuia;
  Stomatologie - ramura a medicinei care se ocupa cu studiul bolilor cavitatii bucale si ale anexelor ei, in special ale dintilor;
 
Ş
 
  Şablon de ocluzie - piesa protetica intermediara;
  Şlefuire selectiva - metoda prin care se urmareste abrazarea artificiala a dintilor, in cazul in care abrazura fiziologica lipseste sau este insuficienta;
  Ştifturi parapulpare - sisteme speciale de retentie;

T

  Tartru dentar - formatiuni organo-minerale depozitate pe suprafetele dintilor si pe alte suprafete solide din cavitatea bucala;
  Telescopare - fenomen de mentinere a protezei partiale prin frictiunea ce are loc intre doua suprafete metalice;
  Trema - dizarmonie dentoalveolara cu spatiere interdentara , intre dintii superiori sau intre dintii inferiori(exceptie fac centralii superiori);
  Trismus - contractura reflex pasagera o muschilor ridicatori ai mandibulei;

U

  Ulceraţie - solutie de continuitate intr-un tesut pavimentos sau la mucoase;
  Ultrasunete - vibratii mecanice utile in detartraj;
  Unit dentar - aparat cu echipament adecvat utilizat in tratamentele stomatologice;

V

  Vezicule - leziuni elementare ce apar in diverse afectiuni;
  Vată - material vegetal sau mineral;

W

  Walkhoff - substanta antiseptica utilizata in tratamentul medicamentos al afectiunilor pulpare;

X

  Xerocheilie - uscaciune a buzelor;
  Xerostomie - sindrom de gura uscata;