ALIMENTATIE‎ > ‎

Grasimi

Grasimi bune, grasimi rele
Pastrarea unui echilibru intre cantitatea de grasimi benefice si cele daunatoare este o conditie esentiala pentru un organism sanatos 
   
In ciuda sfaturilor pe care le auziti tot timpul despre eliminarea grasimilor din alimentatie, si in ciuda produselor degresate atat de populare, specialistii sustin ca grasimile nu trebuie sa lipseasca din alimentatia zilnica. Acestea sunt o sursa valoroasa de energie, de acizi grasi esentiali (Omega 3 si Omega 6), pe care organismul nu ii poate sintetiza, ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), hranesc creierul format 60% din lipide si inca alte beneficii de care nu ne putem dispensa. Trebuie insa sa fim atenti la tipul de grasimi si la cantitatea in care le consumam. Cum recunoastem grasimile bune de cele rele?
  • Grasimile rele sunt solide
    Nutritionistii recomanda ca alimentatia noastra zilnica sa contina toate cele trei mari tipuri de nutrienti, in urmatoarele proportii: glucide 55%, proteine 15% si lipide 30%. Deci, grasimile nu trebuie excluse. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca aportul zilnic de grasimi saturate sa nu depaseasca 10% din aportul caloric zilnic. Dar nu orice grasime este sanatoasa. Exista grasimi rele care, consumate in exces, pot cauza boli grave, si grasimi bune (esentiale), cu adevarat benefice sanatatii. Din grupa grasimilor rele fac parte cele saturate si asa-zisele grasimi trans. De obicei, grasimile saturate sunt cele de origine animala. La temperatura normala a camerei, sunt solide. Aceste grasimi se gasesc in carne, peste de mare, produse din lapte integral (cascaval, smintina), galbenus de ou, inghetata. Grasimile vegetale pot fi si ele saturate, de exemplu uleiul de cocos si uleiul de palmier. Grasimile saturate cresc nivelul de colesterol, in special al LDL (colesterolul rau), marind riscul aparitiei bolilor cardiovasculare. Un produs gras care are o consistenta solida la temperatura camerei (unt, grasime de palmier) are o cantitate mare de acizi grasi saturati.
  • Hidrogenarea nu e buna
    Celelalte grasimi, grasimile trans, se obtin pe cale industriala prin procedeul de hidrogenare partiala a grasimilor vegetale. Studii recente au aratat ca acest tip de grasimi sunt chiar mai daunatoare sanatatii decat cele saturate. Cu cit sunt mai hidrogenate cu atit vor fi mai solide la temperatura camerei. Grasimile trans exista si in mod natural in anumite produse (unt, carne, lapte) datorita faptului ca un proces similar cu cel de hidogenare partiala are loc in stomacul animalelor rumegatoare (biohidrogenare). Alimentele pe care ar trebui sa le evitam datorita continutului ridicat de grasmi trans sunt: margarina, produsele de patiserie, snacks-urile, mincarea tip fast-food, prajelile, inclusiv cartofii prajiti. Ca orice grasime rea, tipul trans mareste colesterolul rau, expunand la arteroscleroza. Mai trebuie sa stiti si ca orice aliment gras contine si grasimi bune si rele, dar unele sunt in procent mai mare, dand astfel calitatea finala a acelui aliment. Aceste grasimi modificate nu sunt enumerate pe etichetele produselor, de obicei. De aceea trebuie sa stim in ce alimentele le intilnim. Sunt peste 42.000 de produse alimentare care contin grasimi rele, raspunzatoare de boli cardiace, diabet, obezitate, astm, probleme ale sistemului imunitar si reproductiv.
  • Uleiurile vegetale contin grasimi bune
    Grasimile bune sunt cele nesaturate. Contin o cantitate mare de acizi grasi nesaturati si de aceea, au o consistenta moale sau lichida chiar la temperatura frigiderului. in functie de tipul de acizi grasi predominant in compozitia lor, exista grasimi mononesaturate si polinesaturate. Primele sunt o sursa bogata de acizi grasi mononesaturati, din aceasta categorie fiind si uleiul de masline. Grasimile polinesaturate se gasesc in cele mai multe uleiuri vegetale (de rapita, de in, floarea soarelui, porumb), margarinele tartinabile de calitate, maionezele, nucile, alunele, fisticul, pestele gras, avocado. In general, grasimile bune scad nivelul colesterolului in sange (in special Omega 6), oferindu-i in acelasi timp organismului energia de care are nevoie si ajutand la o mai buna asimilare a vitaminelor liposolubile, A, D, E, si K.

  • De ce sunt mai sanatosi eschimosii?
    Omul a consumat in istoria lui biologica grasimile gasite in natura: animale, peste, nuci, seminte, radacini si mai putin cereale (au inceput sa fie cultivate destul de tarziu) si fructe. Se considera ca, in dieta omului preistoric (cu care suntem identici din punct de vedere genetic), raportul de omega 6 la omega 3 era de 1 la 1. Procentul de grasime era de 2-4%, cu un continut mare de omega 3 (animalele se hraneau cu iarba, nu cu cereale). Astazi, s-a ajuns la 20 la 1, din cauza industrializarii. Alimentatia dezechilibrata a eschimosilor a atras atentia cercetatorilor. in ciuda multor lipsuri, sistemul lor circulator este sanatos pana la varste inaintate. Secretul este faptul ca mare parte a hranei lor o constituie pestele (somonul, heringul si macroul), foarte bogat in acizi grasi Omega-3. Un studiu efectuat in Finlanda a relevat faptul ca inlocuirea in alimentatie a produselor bogate in grasimi saturate, precum untul, cu alimente bogate in grasimi nesaturate, asa cum este uleiul vegetal, a redus incidenta deceselor cauzate de bolile cardiovasculare cu pana la 80%.







  • Avem nevoie de acizi grasi esentiali
    O categorie importanta de grasimi polinesaturate, deci bune, o reprezinta cele denumite generic grasimi esentiale. Acizii grasi esentiali din grupurile Omega 3 si Omega 6 sunt implicati in reglarea tensiunii arteriale, in coagularea sangelui, contractia musculara, dezvoltarea generala a organismului si ajuta la buna functionare a sistemului imunitar. Acizii Omega 3 contribuie la dezvoltarea sistemului nervos, ei intrand, impreuna cu proteinele, in structura creierului. De ce sunt importanti acesti acizi? Pentru ca nu pot fi produsi de organism, deci trebuie procurati prin alimentatie. Pentru Omega 6, sunt recomandate urmatoarele surse: uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, semintele de
floarea soarelui, alunele, fisticul. Alimentele care contin Omega 3: pestele gras, uleiul de in, uleiul de rapita, unele margarine tratinabile, unele maioneze, nucile. Mare merit al grasimilor esentiale este saderea riscului afectiunilor cardiovasculare si a cancerului.

  • Cand devin rele grasimile bune?
    O lingura de ulei vegetal (de floarea soarelui, de masline) adaugata la salata o va face mai gustoasa, dar si mult mai nutritiva, deoarece grasimile ajuta la o mai buna asimilare a vitaminelor si antioxidantilor (lycopen). O mina de nuci, fistic, migdale sau seminte de floarea soarelui (preferabil neprajite) pot completa necesarul de grasimi bune dintr-o zi. Pestele gras este recomandat o data sau de doua ori pe zi, preparat la gratar sau la cuptor. Uneori, nici grasimile bune nu sunt bune. Mai ales atunci cand sunt prelucrate termic. De exemplu, uleiul de masline prajit sufera transformari nocive. Deci, exista suficiente alimente vegetale care contin grasimi rele, asa cum sunt si destule alimente de origine animala care contin grasimi bune. Daca pe etichete remarcam specificatia „partial hidrogenat“, e bine sa renuntam la acel produs deoarece contine grasimi modificate. Chiar si in unele alimente ca popocorn, paine integrala sau cereale, se pot intalni grasimi rele.
  • Cura de slabire cu grasimi
    Atunci cand ne hotaram sa tinem cura de slabire, trebuie sa fim atenti la dieta. Nu trebuie sa renuntam definitiv la grasimi, mai bine zis la toate grasimile. Fara ele, ne vom simti fara energie si sintezele biochimice nu vor mai avea loc corespunzator. Rezultatul poate fi o serioasa avitaminoza, stiut fiind faptul ca grasimea buna e solvent pentru vitaminele liposolubile (A, D, K, E). Chiar si rezistenta la ger poate fi diminuata, deoarece rezervele de lipide ajuta la mentinerea constanta a temperaturii corpului. Grasimile bune furnizeaza  acizi grasi esentiali, cu ajutorul carora sunt sintetizati hormoni (de exemplu testosteronul). Evitarea lor ar aduce un prejudiciu serios sanataatii. In primul rand, nu ajuta la silueta, fiind bogate in calorii. Un gram de grasimi contine 9 calorii, de doua ori mai multe decat carbohidratii si proteinele. Numai 30% din caloriile consumate intr-o zi ar trebui sa provina din grasimi. Regimurile de slabire fara grasimi expun omul modern la o serie de riscuri. Organismul face un efort sa compenseze aceste lipsuri sau abuzuri, dar asta il uzeaza, strica anumite sisteme enzimatice si deregleaza sistemul hormonal. O consecinta a deficitului de grasimi esentiale poate fi senzatia de sete, deoarece celulele nu pot mentine echilibrul apei. Pe termen lung, un aport insuficient de grasimi esentiale duce la pierderea parului si stagnarea cresterii la copii.
Comments