Monografie

 COMUNA  IEDERA

       JUDETUL DAMBOVITA

ORGANIZAREA  SI AMENAJAREA SPATIULUI

I. LOCALITATEA

                Comuna  Iedera este formata din :

 - Satul Iedera de Jos - resedinta de comuna

 - Satul Iedera de Sus

 - Satul Cricovul Dulce

 - Satul Colibasi

Suprafata teritoriului administrativ este de 5341,2 ha din care intravilan 221,2 ha.

II. ASEZAREA GEOGRAFICA

          Comuna Iedera este situata  in partea de est a judetului  la o distanta de 27 km de Municipiul Targoviste, la 6 km de Municipiul Moreni  si se intinde pe o suprafata  de 5341,23 ha.

Comuna are urmatoarele vecinatati: la est – judetul Prahova, la N-V comuna Valea Lunga, la S-V-comuna Ocnita, la S –Municipiul Moreni. Este situata in depresiunea Valea Lunga din Subcarpatii de Curbura dintre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, intr-o zona colinara cu un relief format din dealuri strabatute de numeroase cursuri de apa.

Dezvoltata ca asezare  omeneasca de-a lungul raului Cricovul Dulce, a ajuns astazi sa fie compusa din urmatoarele sate: Iedera de Jos-resedinta comunei, Colibasi, Cricovul Dulce, Iedera de Sus. Fata de resedinta comunei, satul Cricovul Dulce si Colibasi sunt situate la 2km, iar Iedera de sus la 3km.

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul comunei Iedera este incadrat in zona subcarpatica cu trecere spre campia piemontana a Cricovului Dulce.                   Situata pe cursul mijlociu al Cricovului Dulce, la linia de demarcatie dintre judetele Prahova si Dambovita, in zona cu relief specific colinar de joasa altitudine, intalnim dealuri cu inaltimi cuprinse intre 400-500m altitudine. Dintre acestea amintim pe partea stanga a Cricovului Dulce, Plaiul Paisului(479m), Dealul Cornet(378m), aflate in partea de nord a comunei, pe partea dreapta a Cricovului Dulce, Dealul Magura cu  varful  Ciocoiesti, Plaiul Oratiei, Plaiul Pacurii, Plaiul Lespezii cu inaltimi cuprinse intre 400-525m; in zona sat Iedera de  Jos intalnim Plaiul Ursului(393m), Plaiul Silistea (482m), Plaiul Mortului (370m). Aceste dealuri au un aspect domol, cu caderea inaltimilor de la est spre sud.

III. APE CURGATOARE

Raul Cricovul Dulce face parte din bazinul  hidrografic al  Ialomitei  si traverseaza teritoriul comunei  pe o lungime de 5,5 km pe directia  N-S, chiar prin centrul acesteia.

Din bazinul hidrografic al Cricovului Dulce  fac parte  raul Ruda, Groset, Valea Rea, Priboiu, acesta din urma asigurand granita natiurala intre comuna Valea Lunga, Cricov si Iedera, aceste parauri sunt alimentate cu izvoare de apa dulce  si sarate cu debit mic.

Tot din bazinul hidrografic al  Cricovului dulce  face parte si  paraul Silistea, alimentat cu precipitatii  si din doua izvoare  de pe Dealul Siliste.

Paraul Groset si Valea Rea  cu debit foarte mic in  perioadele normale ale anului si foarte mare in timpul precipitatiilor abundente.

Pe partea dreapta a Cricovului Dulce, datorita reliefului accidentat  sunt parauri cu caracter torential, rezultate in urma topirii zapezilor si a ploilor.

Aflentii raului Cricovul Dulce au mari  variatii  de  debit, singurul cu debit permanent fiind paraul Ruda.

IV. DATE CLIMATICE

Principalele date climatice caracteristice zonei sunt:

-temperatura medie a anuala a aerului +9 C

-precipitatiile  medii anuale  650:750 /mp

-adancimea la inghet –90m

V. BOGATIILE SOLULUI SI SUBSOLULUI

Comuna se bucura  de o serie de resurse naturale ,exportand sistematic lemnul de constructie si de foc. O bogatie principala a constituit-o petrolul, care din secolul  al-VII lea a fost exploatat rudimentar, iar in anul 1879 in zona Colibasi  a  inceput  exploatarea moderna  a  petrolului.

          Subsolul comunei Iedera mai  contine  carbune in zona Trestia, de calitate inferioara neexploatabil si zacaminte de sare dovedite  de izvoarele de apa din subsol, utilizate pentru alimentarea comunei si  a  municipiului  Moreni. Locuitorii  folosesc inca din  vechi timpuri  nisipul si pietrisul din albia  raului, precum  si piatra  de calcar  pentru var  de pe valea Ruzii.

VI. VEGETATIA  SI  FAUNA

          Din punct de vedere floristic, comuna Iedera  apartine  etajului de foioase si anume, subetajelor gorunului si stejarului. Pe versantii insoriti predomina  stejarul(Qercus robur), iar in partea  superioara Quercus  petracea, in asociere cu  carpenul(Carpinus betulus), frasinul(Trexianus excelsior), teiul(Tilia cordata). Pe versantii umbriti predomina  fagul (fagus silvatica) si gorunul in asociere cu  jugastrul(Acer  cumpestre).

          Subarboretul este format din calun, cornul, sangerul, socul, porumbarul, macesul, gherghinarul, lemnul cainesc, colinul, vita salbatica, curpenul.

          In  luncile Cricovului si Ruzii, datorita umiditatii ridicate  se dezvolta o vegetatie arborescenta (salcie, rachita, plop, anin), cat si o vegetatie ierboasa (palamida, pirul, pelinul, coada calului, papura).

          In poienile, pajistile si fanetele din sectorul forestier, predomina speciile: floarea, pastelui, murul, vanaria, rogozul, fragul, paisul, feriga, margica, lacramioarele, etc.

          Subcarpatii reprezinta zona de interferenta faunistica intre zonele mai inalte  si cele de silvostepa .

          Dintre pasari  in zona forestiera  se intalnesc: mierla, pitigoiul, gaita, privighetoarea, cucul, ciocanitoarea, graurul, pupaza, gugustiucul.

Dintre mamifere,caracteristice sunt: viezurele,ursul brun,caprioara si cerbul, mistretul, jderul, veverita, iepurele, lupul, vulpea. Din specia reptile avem: sarpele orb, soparla, gusterul.

VII. MEDIUL

Prin pozitia sa geografica si datorita faptului ca beneficiaza de o insemnata suprafata impadurita, teritoriul comunei Iedera prezinta parametrii foarte buni  la capitolul mediu, specifici dealurilor subcatpatice cu peisaje atragatoare, aer curat, fara factori majori  de pereturbare a mediului. Se remarca in acest sens, in special, valea paraului Ruda.

VIII. ISTORIA

Pe baza descoperirilor arheologice  din localitate, mai precis cele de pe valea Ruzii, in punctul Cetatuia, s-a ajuns la concluzia ca aceasta comuna  dateaza ca asezare, inca din vremuri vechi, obiectivul fiind amintit de  Hadrian Daicoviciu in lucrarea “Dacia de la Burebista la cucerirea romana”, unde in paginile 62-63 vorbeste despre o  tetradrahma thasiana  descoperita la Iedera (in lucrarea” Ederile”),ducand la ideea ca zona a fost puternic locuita  si a avut legaturi comterciale cu coloniile grecesti  de pe tarmul Marii Negre. Tot din scrierile  acestor lucrari, ajungem la concluzia ca Cricovul Dulce  a fost foarte cautat pentru adapost  si demonstreaza extinderea lui Burebista  asupra acestor zone .

         Asezarile rurale  situate la nord de Moreni, pe valea Cricovului sunt  atestate  documentar din timpul lui Matei Basarab, anul 1640. Hrisoavele  domnesti din 1668 pomenesc de asezarile “Iedera” si “Valea Lunga “, iar documentele Cantacuzinilor  mentioneaza” mosia Iedera “ ca prioritate a acestora, conform zapisului din 1675 dat de Ieremia Sluger catre nepotul sau Mihail Cantacuzino. Mosia ramane in posesia familiei pana  in 1945  cand reforma agrara  a improprietarit locuitorii asezarii . Izvoarele istorice  mentioneaza ca ocupatie, in evul mediu, a locuitiri-lor, cultivarea vitei-de-vie, pe zone destul de intinse. Fiind foarte  potrivita,  valea Cricovului pentru  dezvoltarea  de asezari omenesti, pe amandoua malurile, s-au dezvoltat inca din cele mai vechi timpuri, vetre de sat, asa cum intalnim si in punctul numit Cetatica. Ca mentiune documentara, satele asezate la nord de Moreni, desi sunt atestate documentar  din timpul lui Matei Basarab, le putem considera ca au avut o continuitate  permanenta. Desi hrisoavele dovedesc  cu prisosinta, pomenind numele de “Iedera “, nu mult dupa 1600, sunt sarace in furnizarea unor elemente precise  privind pe acesti locuitori dornici de libertate . Despre Iedera, ca asezare, gasim un document in anul1668:”Radu Voievod, da porunca jupanesei Ancuta ca sa fie ocina si rumanii de la satul Iedera”(Arhiva  Grigore  Gh. Cantacuzino-document). Legat de denumirea localitatii ,sunt mai multe variante :

 - unii locuitori sustin ca deriva de la cuvantul "iedera" –specie de arbust tarator sau agatator ce creste prin paduri, pe trunchiurile copacilor. Aceasta parere  se leaga de faptul ca localitatea  s-a dezvoltat in jurul padurii;

- alta parere  sustine ca ar deriva de la o veche asezare  din zona transilvaniei “Iedera”, asezare ce s-a "spart" prin plecarea taranilor iobagi  prigoniti in urma infrangerii in razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja. Aceasta parere se inbina cu prima, in documentele Cantacuzinilor, familie ce a stapanit ca mosie  aceasta comuna, unde intr-o relatare privind originea locuitorilor  se emite ideea ca ei  nu sunt mosneni ci  ci oameni straini din Tara Ungureasca. Astfel se trage concluzia ca vechii locuitori au primit pe fratii lor  de peste munti, intemeind o asezare mai mare, cu denumirea de Iedera. Printre  proprietarii care au stapanit comuna  s-au numarat  Mihail Cantacuzino si Marga, Parvu Cantacuzino, Constantin Lupoianu, Mihail Rudeanu. Tot Cantacuzinii au stapanit si  Colibasii, mosie pe care o gasim sub stapanirea  Manastirii Sinaia  pe baza unei danii domnesti .

          Vechii locuitori nu puteau sa vina  din Tara Ungureasca, din centrul Ardealului, cum se sustinea, ci ei au fost coboratori ai culmilor montane  in zone mai prielnice, ce ofereau un adapost sigur. Domnul  tarii a donat mosia  spre stapanire in secolul al XVI-XVII-lea  vreunui boier, aceasta devenind  mosie  boiereasca, iar locuitorii, rumani.Alti proprietari au fost  boierul Udriste  cu fiii Patrascu  si Gheorghe Postelnicu. Constantin Cantacuzino  a cumparat mosia de la fiii lui Udriste  si a ramas in posesia ei pana  la 1945.

IX. POPULATIA

          Pana in anul 1945, Iedera a fost divizata intre  judetele Dambovita si Prahova. Dupa reorganizarea administrativa  a teritoriului, comuna Iedera a trecut la judetul Dambovita .

          Populatia totala  a comunei  Iedera este de 4020 locuitori din care:                 - barbati -1975

 - femei   -2045

          Repartita populatiei comunei  Iedera se poate face dupa urmatoarele criterii :

-pe sate componente –Iedera de Jos-1661 locuitori(41,3%)

-Iedera de Sus      -1276 locuitori(31,2%)

-Colibasi              -672 locuitori (16,5%)

-Cricovul Dulce   -415 locuitori(10,1%)

          Ca urmare a procesului de restructurare  si privatizare , in special din sectorul industrial  al centrului polarizator  al fortei de munca ,orasul Moreni ,numarul  populatiei active  sufera o continua modificare .

X. ECONOMIA

          Pe teritoriul comunei Iedera exista un numar de 35 unitati economice particulare ,dintre care 32 unitati economice  au ca obiect de activitate  comertul ,desfasurat in mici magazine mixte .Mai functioneaza  pe teritoriul comunei  si 4 unitati prestatoare de servicii  dintre care trei service-auto si o unitate economica  cu profil  productie industriala mecanica ,cu un numar de  6 angajati

          Unitatile cu profil service-auto  au 6 lucratori ,iar cele 32 unitati economice  au 57 de lucratori.

          In comuna Iedera mai functioneaza o unitate economica de tip industrial ,care se ocupa cu extractia petrolului.Instalatiile amplasate aici apartin  Schelei Petroliere Moreni si sunt asezate pe dealurile vestice ,dealul Petrolului,dealul Pacurei,dealul Baciului.

          Satul Colibasi  este mentionat printre putinele localitati  din tara de unde  de unde se  extrage  titei,inca din anul 1858,in exploatare moderna.

          O alta activitate economica ,de mai mica amploare ,este exploatarea lemnului,precum si cea de la  Balastiera  de pe albia raului Cricovul Dulce,aflata intre satele Colibasi  si Iedera de Jos  si care apartine de  T.C.IND . ploiesti.

          In comuna se mentine practicarea unei meserii vechi ,si anume , prelucrarea pietrei de var(meseria de varar).

          S-au pierdut ca meserii  dulgheritul, fieraria ,cioplitul,deoarece populatia  a fost cooptata in industrie.

          La intrarea in comuna Iedera se afla si o plantatie  pomicola ,aceasta dispunand si de un depozit.

XI. AGRICULTURA SI SILVICULTURA

          Pana in 1958,taranii din comuna Iedera cultivau:inul,canepa ,tutunul.  Dealurile comunei erau acoperite cu vita-de-vie  si pomi fructiferi.In cresterea animalelor predomina cresterea ovinelor.Faceau o indeletnicire in cresterea viermilor de matase ,trageau firul ,dupa care il duceau in centre de  de traditie ale  judetului pentru prelucrare .

          In perioada 1958-1964 s-a incercat o forma de intovarasire  pe profil pomicol si zootehnic. S-a constatat ca tentinta de cooperativizare  nu va merge si s-a renuntat .In1959 s-a preluat  la D 115 de la marii proprietari de terenuri :70 ha  teren faneata ,livezi,pomi. Aici a luat fiinta o firma  a G.A.S. Campina ,care in 1974   a predat I.A.S.Pucioasa aceasta suprafata.I.A.S.-ul a dislocat un numar de 42  cetateni de pe o suprafata de  16 ha  unde a infiintat o ferma intensiva de meri.Tot aici ,pe o suprafata de 20 ha ,izlaz comunal,I.A.S.Pucioasa a intregit suprafata de 36 ha ,ferma de  pomi ,in sistem intensiv.

          Dupa 1990,odata cu aparitia  Legii 18/1991,suprafetele agricole preluate sub diverse  forme au fost revendicate.Astfel s-au  reconstituit cu drept de proprietate  70 ha  teren agricol la 69 de cetateni  si 108 ha de padure  la 211 cetateni.

          Fondul funciar al comunei Iedera se  se prezinta astfel:

-Suprafata totala –5341 ha din care  - arabil  -323 ha

                                                          - pasuni-461 ha

                                                          - fanete –140 ha

                                                          - vii -2 ha

                                                          - livezi -95 ha

                   TOTAL AGRICOL-1021 ha

-Suprafata neagricola a comunei  este de 4320 ha din care:

                                                        - paduri  -4115 ha

                                                        - ape       -83 ha

                                                        - drumuri-45 ha

                                                        - constructii-66 ha

                                                        - neproductiv-11 ha

          Se cultiva, in special, porumb, cartofi, fasole, sfecla furajera.Intretinerea acestor culturi se face, in general, manual, utilizarea mijloacelor de  mecanizare  se foloseste mai mult pentru executarea  araturilor, suprafetele de teren arabil  fiind parcelate nu permit intretinrrea mecanizata.

          Exploatarea animalelor in comuna Iedera se face  in sistem extensiv. Nu exista in comuna detinatori de mai mult de 3 vaci cu lapte  si 30 de oi.

          Animalele, in perioada de stabulatie, sunt cazate in grajduri traditionale, confectionate din diverse materiale, lemn, paianta, caramida, fara dotare interioara. In perioada de vara, animalele sunt pasunate pe izlazul  comunal care are o suprafata de 223 ha. Este intretinut de gospodari cu lucrari de intretinere si fertilizat  chimic o data pe an din fondurile incasate din taxa de pasunat.

          In comuna nu exista gospodarii agrotoristice.

XII. CONSTRUCTII

          Zona constructiilor se distribuie, in general, liniar, in lungul drumului judetean si al ramificatiei laterale, ocupand terasa superioara  a raului Cricov si pe cateva vai intre dealuri, perpendicular pe directia  principala.

          La aceasta data in comuna Iedera nu exista probleme majore  cu spatiul de locuit. Desi, ritmul  de executie al unor constructii este  mai scazut, se poate spune ca locuitorii, in special tinerii raman in localitate.

          In perioada 1992-1999 au fost construite  sau modernizate un numar de aproximativ 65 constructii  si anexe gospodaresti. Starea fizica a locuintelor este in general buna, regimul de inaltime majoritar este parter(70%) la 1350 locuinte. Arhitectura locuintelor este eterogena cu finisaje simple, avand o nota specifica prin folosirea lemnului la parapeti si etajari.

          XIII. TRANSPORT SI TELECOMUNICATII

          Transportul  se desfasoara  prin sistemul rutier  care are ca axa principala  D.J. 710 A al carui traseu tranziteaza  de la nord la sud  satele de pe partea stanga a  raului Cricov. Acest drum este asfaltat si prezinta conditii optime. Satele de pe celalalt mal,respectiv Colibasi si Cricovul Dulce, fac legatura cu orasul Moreni printr-un drum nemodernizat.

          Legatura intre localitate si orasul Moreni  se asigura prin intermediul  autobuzelor, care au statii amplasate  pe tot cuprinsul drumului DJ.710 la distanta de aproximativ 1,5 km una de alta si prin taximetrie particulara.

          Reteaua telefonica –in comuna Iedera sunt aproximativ 500 abonati.

XIV. ACTIVITATEA TEHNICO UTILITARA A LOCALITATII

          Comuna Iedera se afla la o distanta de 6 km de orasul Moreni ,oras important pentru comuna  tinand  cont de rolul indirect pe care il joaca in dezvoltarea  acesteia,orasul Moreni fiind un important centru economic unde o mare parte a locuitorilor comunei  isi au locul de munca.

          Legatura  principala  dintre comuna Iedera si orasul Moreni  este drumul DJ 710 A care  strabate comuna  de la nord la sud pe o distanta de 5,4 km;drumurile si strazile laterale sunt intretinute de comuna.

          Comuna  beneficiaza de  alimentare cu  apa printr-o retea de conducte care strabate intreaga localitate. Apa este asigurata de doua puturi ale S.G.C.Lmoreni si alte cateva ale G.P.S.Reteaua  de distributie a apei are o lungime de 18 km.

          Toate satele din comuna Iedera  sunt racordate  la reteaua de iluminat  public.Ca sursa de  incalzire si preparare a  hranei  este utilizat lemnul  din padurile de pe teritoriul comunei si buteliile GPL 261(de  aragaz).

XV. OCROTIREA SANATATII

          Pe raza comunei Iedera functioneaza  un dispensar uman  deservit de doi medici de familie la care sunt inscrisi 3300 pacienti.Cadrele medicale care-si desfasoara activitarea  la dispensarul  comunal sunt in numar de 3.

          In comuna nu sunt farmacii,crese sau spitale.Desi localitatea beneficiaza  de o zona climatica si de relief foarte bune, cu peisaje pitoresti, cu un potential turistic crescut, nici o comuna nu este statiune  balneo-climaterica.

XVI. INVATAMANTUL

Ca institutie distincta, scoala dateaza in satul Iedera  de  Jos  cu un local propriu din anul 1877, iar in satul Colibasi din1886.

La aceasta data dotarile  pentru invatamant se compun din :

-Iedera de Jos-9 sali de clasa

-Iedera de Sus-2 sali de clasa

-Colibasi        -4 sali de clasa

O parte din clasele unitatilor scolare  au fost transformate  in laboratoare de fizica, chimie sau cabinete  pentru predarea unor materii ca istoria, geografie, biologie, limba romana; una din sali a fost transformata in sala de sport la Scoala Iedera de Jos.

Scolile de la  Iedera de Jos si Colibasi sunt organizate pentru invatamantul de  8 ani; Scoala din Iedera de Sus are clase de predare pentru  clasele I-IV.

La aceasta data  scolile sunt inzestrate cu   material didactic apreciat ca fiind  corespunzator unei institutii moderne,absolventii claselor a VIII a se indreapta in general spre cele doua licee din municipiul Moreni.

Scolile sunt  amplasate in zone cu multa verdeata, cu spatii de recreere  si de practicare a sportului.

XVII. ACTIVITATEA CULTURAL ARTISTICA.

Comuna Iedera  detine o biblioteca care functioneaza din anul 1964. Activitatea  bibliotecii se desfasoara in planul imprumutului de carte si al popularizarii cartii si a bibliotecii prin mici simpozioane, seri de poezie, medalioane literare.

Activitatile cultural  artistice ale comunei se desfasoara la caminul cultural;acestea sunt sustinute de  de diverse trupe de teatrusau grupuri de muzica; caminul cultural al comunei Iedera  poate fi folosit si ca cinematograf.

Comuna Iedera are 5 troite  si un monument care au fost ridicate in memoria eroilor cazuti in razboiul de independenta (1877), in primul razboi mondial (1916-1918), in cel de-al doilea  razboi mondial(1940-1945) si in revolutia din 1989.

XVIII. BISERICA

        Comuna  Iedera are doua biserici, una fiind in Iedera de  Jos, iar cealalta  in Colibasi. La biserica din Iedera de Jos ce poarta hramul “Sfintii  Mihail si Gavril” s-au inceput lucrarile in anul 1887 si s-au terminat  in anul 1890 .

Distrusa de cutremurul din 1940 a fost refacuta in perioada  arhipasto-

riei  P.F. Patriarh Iustinian al  Bisericii  Ortodoxe  Romane (1965-1969); au fost reparate  interiorul, exteriorul, a fost inchis pridvorul cu ferestre  si usi s-a retusat integral pictura de pictorul Emil Ivanescu.

          Clopatnita a fost zidita de preotul  Savulescu; crucea eroilor de la Biserica  si de la cimitirul nou a fost facuta de catre dascalul  T. Alexandru; pictura s-a retusat in timpul preotului  Zamfir Nicolae.

          Biserica de la Colibasi  poarta hramul “Adormirii Maicii Domnului”(1864). In urma cutremurelor  a fost  reconstruita in anul  1948, s-a pictat interiorul in 1966 si a fost restaurata in anul 1995 de I.P.S.Vasile Costin Tatgovisteanul  la staruintele preotului  Mateescu  Teodor; s-a resfintit in1995 de Vasile Targovisteanul; pe peretele bisericii se  afla catapeteasma eroilor. Pictura a fost refacuta de Marius Dumitru si Olteanu Oprea din  Targoviste.

XIX. PREFIGURAREA VIITORULUI

          Asezarea geografica ,relieful,resursele solului  si subsolului,peisajul si nu in ultimul rand factorul uman, pot asigura in continuare  dezvoltarea localitatii.

          In procesul de dezvoltare a  comunei un rol important  il va juca sectorul particular ,prin capacitatea sa de a absorbi forta de munca disponibilizata in urma privatizarii si restructurarii in special in industrie..De asemenea un factor de o mare importanta  il reprezinta  reintegrarea profesionala a somerilor.

          Dezvoltarea comunei pe viitor va depinde  de volumul  investitiilor in zona ,care va fi direct proportional cu  evolutia sectorului privat ,cu nivelul pe care il va  atinge acesta in urmatorii ani,in special prin imultirea afacerilor cu capital privat.

          In vederea asigurarii  dezvoltarii localitatii se au in vedere realizarea  de investitii care sa permita  ridicarea nivelului de civilizatie  al cetatenilor localitatii,asigurarea stabilitatii populatiei  in zona comunei ,realizarea de noi locuri de munca ,atragerea de investitori in zona.

          In prima faza se au in vedere realizarea urmatoarelor investitii:

1.Restabilirea drumurilor comunale  DCJA Moreni-Cricovul Dulce-Colibasi-Valea Lunga  si  DC115BC Iedera de Sus (Ruda)-granita Prahova-realizare in anul 2004.

2.Alimentare cu apa  in comuna Iedera ,judetul Dambovita –Fonduri SAPARD si Guvernamentale –realizare pana la sfarsitul anului 2006.Aceasta investitie va rezolva integral  asigurarea apei potabile in cele  4 sate ale comunei Iedera.

3.O alta investitie menita sa usureze munca  dintre satele componente  si centrul de localitate  este “Puntea pietonala  peste raul  Cricovul Dulce,la Iedera”-lucrare aflata in curs de executie  cu termenul de finalizare in anul 2004.

4.Pentru perioada 2004-2008 se propune realizarea unui dispensar  uman modern pentru asigurarea la un nivel cat mai  ridicat a  sanatatii populatiei.

5.O alta investitie  care se va realiza in viitorul apropiat este  introducerea gazelor naturale.

6.Alte investitii pe plan local sunt realizarea  unui monument comemorativ,in cinstea participantilor  la cele doua razboaie mondiale,modernizarea scolilor.