La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Ederile, făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova și era formată din satele Edera de Jos și Edera de Sus, cu 927 de locuitori. În comună funcționau o biserică reparată în 1894, o moară de apă pe Cricov și o școală datând din 1877. La deal de comuna Ederile se afla la acea vreme comuna Colibași, din plasa Ialomița-Dâmbovița a județului vecin Dâmbovița. Comuna Colibași avea în compunere satele Colibași, Tisa și Ciocoiești, cu 630 de locuitori, și în ea funcționau o moară de apă, o biserică și o școală mixtă cu 15–21 de elevi.
Unitatea administrativă purta la începutul secolului XX numele de Ederile și era o comună rurală din plasa Filipești, județul Prahova. În alcătuirea sa intrau satele Edera de Jos și Edera de Sus, cu o populație de 211 familii cu 927 locuitori, precum şi zece familii de romi. Comuna avea la acea vreme o biserică, reparată în 1864, cu un preot. Principalale ocupații ale locuitorilor erau agricultura, lemnăria și cărămidăria. Pe malul Cricovului era consemnată o moară de măcinat. În 1864 au fost împroprietăriți 174 de locuitori care au primit 504 hectare de pământ. Localnicii se mai ocupau cu stupăritul, creşterea cailor, vacilor, oilor și porcilor. Sunt consemnaţi șase cârciumari şi este menționată existența unor resurse de lignit, neexplorate. Comuna este brăzdată de dealurile Vârful-Babei, Dani și Vârful Cornetului, care sunt foloste drept pășune pentru animalele pe care le cresc locuitorii.
Râpa Comorii din Iedera Și în Iedera localnicii își leagă originea mitico-magică de existența unei comori, ajunsă acolo mai mult printr-un accident. Gropile de var din comună au fost un prilej pentru apariția unor legende legate de modalitatea de exploatare. Și aici, ca și în alte comune reapare laitmotivul comorii.
Comorile din Iedera nu sunt numai comori mitologice, aduse de exploatarea varului, sunt și comori istorice unde se presupune că ar fi avut moșie însuși boierul Cantacuzino. Numele însă nu vine de la comoara răsturnată în râpă, nici de la moșia boierului Cantacuzino, ci vine de la o plantă Iedera, care ajunge în Dâmbovița odată cu primii migranți care au venit din localitatea cu același nume din Ardeal, spun localnicii.
În 1925, comuna Ederile avea aceeași componență și făcea parte din aceeași plasă Filipești din județul Prahova, având 1029 de locuitori.Comuna Colibași, cu satele Colibași, Ciocoiești și Tișan avea 1035 de locuitori și făcea parte din plasa Pucioasa a județului Dâmbovița.
În 1950, comuna Ederile a trecut la raionul Câmpina, iar comuna Colibași — la raionul Pucioasa, ambele din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) — la raionul Câmpina, respectiv raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost comasate, comuna Colibași desființându-se, și comuna rezultată, cu numele de Iedera, a devenit comună suburbană a orașului Moreni din județul Dâmbovița. La sfârșitul anilor 1980, conceptul de comună suburbană a dispărut din administrația locală românească, comuna Iedera trecând direct în subordinea județului Dâmbovița.