FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

Un instrument  pentru folosul spiritual al evreilor din România şi aprietenilor lui Israel

ÎNAPOI

Templul Coral Bucureşti,strada Sf.Vineri
nr.9-11

Scurtă introducere

Subscribe to posts

Calendarul ebraic

Sper că este o unealtă binevenită pentru evreii din România de religie mozaică sefarzi şi aşkenazi şi kedoşimi dar şi pentru neologi,reformişti şi moşet (mesianici).Sper că aceaşi bucurie să o aibe prozeliţii la iudaismul mesianic sau  românii creştini pasionaţi de Biblie  şi de studiu biblic incllusiv de sărbătorile Dumnezeiești originale,implict  fiind ebraice.
Calendarul evreiesc  contrar unor păreri greşite, o spun în cunoştiinţă  de cele afirmate,fiind cohen uns(hirotonit).Nu calculează  timpul de la Crearea lui Adam. din două motive simple.

1, Nimeni nu ştie cu precizie când a creat Dumnezeu pe Adam. Omul  fiind nemuritor fără păcat şi fără moarte. Iar omul la rândul său u a avut preocupări de a consemna timpul prin semne,texte, sau imagini.

2. Timpul se calculează,trecerea timpului,doar de la Izgonirea din Grădina Eden. Când omul a simţit  ca un pericol această trecere a timpului. Un pericol edemic asupra întregii sale specii devenită muritoare.
  • Şi mai este un aspect. de la Adam la Noe    este lumea veche. Când pământul  avea altă înclinaţie a polilor. Iar viteza de rotaţie a pământului era alta. există referiri în Thorah că ziua pe Pământ a durat mai mult de 24 de ore  actuale. Spre Noe  a urmat o acceleraţie  Lumea având  şapte ceasuri  durata zilei, (lumină) şi şapte ceasuri jumătate  noapte(întuneric)   apoi a crescut la  rotaţia actuală  de 24 de ore cu 1 rotaţie pe 1 grad orbital şi cu patru anotimpuri.  Exemplu oamenii nu au mai avut vieţi  matusalemice de  900 de ani. maximul  vieţii era 120 ani şi media 80 de ani.  Motiv pentru care evreii nu riscă gafe   să calculeze un timp  foarte greu de calculat .Cu multe echivalări şi actualizări. Atât de greoi şi complicat.Încât  evreii ar fi riscat ridicolul şi nimeni nu ar mai fi utilizat calendarul  Bibliei.
  • Calendarul ebraic fiind lunisolar  având SÂMBĂTA  ca zi de odihnă din două motive astronomic. 
  • Pământul şi satelitul său  încheie o rotire complectă  în şapte zile , şi în fiecare Sâmbătă Pământul este  cu faţa alianiată spre centrul Galaxiei
  • Satelitul natural  al Pământului ,Luna  Sâmbăta îşi încetineşte rotaţia sa  încât ziua lunară este mai lungă decât celelalte zile . influenţănd pământul (fertilitatea, seismele,mareele). Practic luna creează  senzaţia  de  ziuă lungă şi odihnă,  moleşală activă. Dorinţa de repaus de odihnă.

Calendarul Evreiesc socotește de la Potopul lui Noe,mai precis de când Dumnezeu a încheiat Legământ cu Omenirea   şi preferențial cu Sem  strămoșul semiților . eveniment (corespunzător zilei de 7 Octombrie 3761 î.C.) şi e lunisolar = Lunar-Solar, adică pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii. (Calendarul Creştin e Solar / corelează anotimpurile cu mişcarea aparentă a Soarelui iar Calendarul Musulman e Selenar / Lunar, adică bazat pe fazele Lunii). În Calendarul Evreiesc, cu toate că determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare mișcarea Pământului în jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate după mișcarea Lunii.

O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer (perioada dintre apusul Soarelui şi apariţia stelelor este considerată în dubiu, fiind definită ca zi şi noapte deopotrivă). Fiecare lună a Calendarului Evreiesc începe când apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul metonian de 19 ani lunisolari = Lunar-Solari, 7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an, al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea an şi al 19-lea an) iar restul de 12 ani au 12 luni. Calendarul Evreiesc are o întârziere de 1 zi la fiecare 219 ani.

Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a șaptea zi – sabatul – poartă diverse nume (sabatul începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă).

În cadrul Calendarului Evreiesc trebuie menţionate 3 particularităţi:
• Există 2 luni care sunt declarate ca fiind prima lună a anului: luna 1, care este prima lună a anului religios (toamna) şi luna 7, care este prima lună a anului civil (primăvara)
• Din motive practice religioase, Anul Nou religios nu cade niciodată în zilele de miercuri, vineri sau duminică
• În anii embolismici (anii care au 13 luni) se introduce înainte de luna 12 (care are 29 zile) o lună suplimentară de 30 zile