clopodia,timis,ro.

clopodia.wmv

+CLOPODIA,TIMIS,RO.

Castelul Vekerle-Petala


                                                                      TIMISOARA - ROMANIA

HTML Hit Counter
HTML Hit Counter

 

ASEZARE,ECONOMIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                       

 

 

 ISTORIC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 



















                            MICA MONOGRAFIE - CLOPODIA

     Asezata intr-o mica depresiune la comfluenta campiei inalte a Gataiei cu dealurile Tirolului,la SSE de Timisoara.Este strabatuta de raul  Clopodia afluent al riului Moravita,Prin hotarul localitatii,in lunca Clopodiei tre ce un val roman (din vremea imparatului Diocletian),numit de localnici Dalma lui Maria Tereza).

TINUTUL AUSONILOR. Dupa descrierea Anei Comnena,lunca Clopodiei pare a fi locul unde s-a consemnat prima data limba romana sub forma ,,torna,torna fratre"

Cai de acces sunt:SoseauaTimisoara,Moravita,Jamu Mare,Clopodia si cu trenul pe linia Timisoara-Buzias-Jamu Mare sau Timisoara-Jebel-Gataia cu schimbare in Gataia spre Clopodia,drum comunal Gataia-Jamu Mare. 

Comunicatii - cu telefon fix,telefon celular,internet.

          Clopodia a fost comuna pina la ultima reorganizare administrativa(din perioada comunista).In prezent este sat apartinand comunei Jamu Mare.

          Localitatea are 535 numere de casa iar ocupatia principala a  locu itorilor este agricultura urmata de tamplarie,aici functionind pana dupa revolutie o sectie a IIL Banat.O parte din hotarul satului a fost rapita prin hotarare judecatoreasca (cu interventia politicului),deoarece se afla pe raza judetului Caras-Severin (de mentionat ca acel teren impadurit avea o exploatare forestiera,fiind de mare interes cinegetic).

Pomelnicului bisericii ortodoxe,astazi pierdut a tinut evidenta din secolul XII,mentionand existenta satului sub denumirea Bocolundia situat in hotarul actual al Clopodiei,in apropiere de Surducul Mare,unde in a doua jumatate a secolului XX mai exista o singura casa.In acte denumirea este mentionata denumirea mosiei si paraului Bokorondia-Bokorundia si a satului Bokorand - Bocolundia in 1323 ca apartinand familiei chinezilor Baciu,dar avand in vedere  aceasta denumire,inainte de Baciu trebuie sa fi existat o familie Bucur- Bucure (exista o asemenea familie in sat si este mentionata sub denumirea de Bucur in evidenta celor care au plecat in 1808 la Patruvasila).In 1579,imediat dupa cucerirea Banatului de catre turci satul era desfiintat satenii mutandu-se probabil pe locatia numita astazi Clopodia mica (sau Poieni) langa satul Chechi de pe mosia Chechtelekee (Tzetz sau Tzutz situat in actuala arie a Clopodiei sub denumirea de Tzutzulesti.De altfel exista si familia Tutu).Denumire Clopodia (ca si Bucurundia,Ferendia,Varadia)este straveche,de origine traca,deoarece terminatia dia (in pronuntie locala gia-Clopogia,Firingia,Varagia)se regaseste in alte limbi ariene cum este limba gotica sau persana iraniana,insemnand ,pamant,teritoriu,mosie,dar si sub forma moderna in diametru.Interpretarea ca terminatia dia ar fi dea-zeita ete total gresita. S-au gasit obiecte din perioada romana (de tip necropola)  in lo-cul mentionat ca ,,fantana din valea Clopodia" (la saparea fantanii familiei Popa),inca din sec. XIX.Din perioada stapanirii turcesti a ramas o mentionare intr-un documet (defter) din anul 1598 sub denumirea Clopotiva. Data oficiala a infiintarii satului (probabil cind a fos mutat de pe locul numit Clopodia mica (sau Poieni),unde au ramas doar casele rrromilor),este anul 1717.Colonizarea svabilor germani s-a facut in anul 1790 iar a cehilor (pemi sau bemi), s-a facut in anul 1862.Ungurii au fost adusi in Clopodia de catre familiile nobiliare ca si cocisi sau servitori,fiind intr-un numar mai mic,Marea majoritate a swabilor s-a repatriat in Germania.In anul 1808 din Clopodia au plecat in Banatul de SV ( Voivodina),106 familii infiintind,impreuna cu locuitori din Surducul Mare si Jamul Mare,localitatea Patruvasila.Emigrarea s-a efectuat sub conducerea preotului (diacon) Petru Cocora.In 1746 familii din Clopodia,Doclin si Gherman sunt stramutate in Seleus.Banatul de sudvest.Cel mai mare numar de locuitori (peste 1800) a fost consemnat 1n anul 1939.

   Uniatia (unirea bisericii ortodoxe cu Roma) s-a facut in perioada 1832-1848,de catre e-piscopul Erdeli.Biserica este preluata de greco catolici dar apoi retrocedata deoarece familiile Craciun si Ciocarlan au refuzat trecerea la uniati.Ulterior si alte familii se rup de uniatie,dupa cum este mentionat in Foaia Dieceziana a eparhiei ortodocse de Caransebes din 1896.

   Localitatea este trecuta pe harta din Geografia lui Grisellini cu ortografia Klopodia

I   In anul 1840,familia Nieky construieste castelul numit in prezent Petala,dupa numele generalului cu acelasi nume,fost ministru de razboi la Bucuresti,care l-a cumparat de la ultimul proprietar,Wekerle Geza saau urmasii acestuia,dupa primul razboi mondial.Astazi acest castel este declarat monument istoric,iar parcul apartinator,parc dendrologic,avind specii de arbori ocrotite (nuc american,platan argintiu,etc).

      Biserica ortodoxa veche ,din piatra,nu i se cunoaste vechimea.A fost renovata in timpul imparatesei Maria Tereza.Alte renovari a fost facute in 1867 si in 1896 de preotul Ioan Alexandrescu.Dupa unele publicatii de la inceputul sec XX,a avut ruga (hramul) in ziua Sfintei Maria Mare.A fos darimata in1937 cind preot a fos Ioan (John) Surducan,emigrat ulterior in SUA.Biserica noua s-a ridicat,dar nu este terminata nici acuma.Picturile salvate ca si obiectele de cult din interior se afla la Muzeul obiectelor de cult de pe linga Mitropolia Banatului.Icoana pantocratorului si icoana maicii domnului cu pruncul,recuperate de Ioachim Miloia,atribuite pictorului Cheorghe Diaconovici se afla la Muzeul de arta Timisoara.

Familii nobiliare:  In timpul stapanirii austriece tot pamantul apartinea statului,fiind pus in vanzare.Astfel au aparut domnii de pamant,dupa cum spune invatatorul Miloia in Istoria Ferendiei,adica nobilii.

-Ianicz de Klopodia,inobilat inobilat in 1845.A cumparat Clopodia in i826.,vanzand-o in 1838 lui Zombory (Ronay) care o lasa mostenire urmasilor:

       -Beneczki Miclos-in 1836 a cumparat/mostenit o parte din Clopodia.Familie nobiliara straveche,dupa nume pare a fi de origine poloneza.A avut domiciliu intr-o vila rurala existenta si astazi.

       -Onossy Matias,probabill ruda cu familia Onossy de Stomfa din Moravita.Construieste castelul actual numit Manase in 1859.

       - Nieky Antal,care construieste castelul actual numit Petala in 1840.Castelul a fost mostenit de familia Vekerle si apoi vandut lui Vintila Petala.Are legatura probabil ci familia Nyeky Albert inobilat in 1817.

-Biro,din familia Kristof,fost notar (1969) la Clopodia a detinut teritoriul numit si azi pusta lui Biro.

-Manaszy Gyula,baron de Hodony (venit din Hodoni),a detinut castelul si o parte din Clopodia cumparata in 1896 de la familia Onossy Matias..Familie de origine aromana,dupa 1918 este mentionat in anuarul Socec cu numele Iuliu Manase.

      In 1906,la Clopodia s-a nascut Cincik Jozef,grafician si istoric de arta    de originne ceha,emigrat in SUA. 

     La Clopodia s-a inregistrat prima greva agricola din Romania,generata de nentelegerile taranilor cu Vintila Petala care dupa cumpararea mosiei dorea sa introduca randuielile agrivole din vechiu regat,neacceptate de taranii obisnuiti cu munca in parte sau in trei.

    Comunitatea ortodoxa din Clopodia a fost prima comunitate din Romania care a retrocedat biserica greecocatolicilor,dupa revolutia din 1989.

      In 1940 (aprilie-mai) la marginea localitatii a fost prins de catre jandarmi (la sesizarea unor tigani), capitanul Garzii de fier,Horia Sima.Tot aici,se spune ca militia l-ar fi arestat pe Dragan (Draja) Mihailovici,generalul regalistilor sarbi (s-au s-a predat,fiind predat apoi sovieticilor).

     La Clopodia s-a nascut profesorul de istorie Ioan Bugilan,care a adus o contributie inportanta la cercetarea si cunoasterea istoriei Banatului.

 In Clopodia sunt cinci biserici,din care una,cea ortodoxa tip catedrala este in constructie,trei dintre ele fiind monumente ridicate in secolul XIX cea catolica fiind construita in 1893,Castelul Petala,monument istoric si parcul dendrologic (ocrotit) .In cimitirul catolic se gaseste o cripta tip mic mausoleu in care este inmormantat  Onossy Matyas.Localitatea are doua paduri mari,interesante din punct de vedere cinegetic si de asemenea poate fi vazuta si ferma Gorunul gros,unde exista un gorun cu diametrul de apr. 3 m.In lunca Clopodiei poate fi vazut valul roman,despre care se spune ca este din vremea imparatului Diocletian si in preajma caruia s-a gasit o caramida cu sigla legiunii a XIV Gemina,depusa la Muzeul Banatului.Din punct de vedere investitional cred ca merita cercetata lunca Clopodiei,unde unii localnici spun ca ar exista un izvor de apa minerala.

     Ruga din Clopodia (hramul bisericii ortodoxe),se tine in fiecare an de Rusalii(Pogorirea Sfintului duh),si este o sarbatoare cu aspect de serbare campeneasca.Acelasi hram il are si biserica greco-catolica. La catolicii cehi se pastreaza sarbatoarea hramului numita hody in prima dumineca din octombrie iar la reformati kerchveiul in ultima dumineca din octombrie.Nu au existat probleme interetice,la toate cele patru hramuri participand intreaga populatie a satului.

                                                                       

                                                                         Gheorghe Bircea                                                                                                

                                                                   http://bircea-g.blogspot.ro/







  Documentare

 http://www.banaterra.eu/magyar/H/heraldika/roman/nobili.htm

http://www.banaterra.eu/romana/files/Istoricul_satelor_jamu_mare_clopodia_si_surducu_mare.pdf

http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2012/06/17/zalmoxis-primus-getarum-legislator/

http://www.miscarea.net/nucleu/index.php?itemid=22

http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=1836

http://ro.wikipedia.org/wiki/Clopodia,_Timi%C8%99

http://www.chinci.com/travel/pax/p/681302/Clopodia/RO/Romania/0/

http://books.google.ro/books?id=1gMsTWT0T_kC&pg=PA49&lpg=PA49&dq=clopodia&source=bl&ots=InDkmXKlAS&sig=KuVkD-gDpeZll4B7nprv4sWP6yI&hl=ro&sa=X&ei=_2WHUubdC4WVtQa2poDICg&ved=0CEwQ6AEwBDigAQ#v=onepage&q=clopodia&f=false

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/banat/c.htm

http://www.dvhh.org/membership/associates.htm

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/foiadiecesana/1896/BCUCLUJ_FP_279423_1896_011_052.pdf