Nevertebrate


 

Acvarofilii din intreaga lume sunt interesaţi atât de vertebrate, ce le populează an-ariile cât şi de nevertebrate care au un rol ecologic hrănindu-se În totalitate cu vegetale.

Nevertebratele sunt animale care nu posedă vertebre, mai puţin evoluate decât vertebratele şi sunt atât de apă dulce cât şi de apă de mare.

Nevertebratele de apă dulce sunt grupate În două mari categorii: moluşte şi crustacee.

Moluştele trăiesc În sediment şi se hrănesc cu planctonul vegetal În suspensie. Printre gasteropodele cele mai folosite de către acvarofili amintim:

  • ampulariile (6-7cm În mediul acvatic) se dezvoltă intr­o apă cu o duritate ridicată şi previn exiinderea alge lor.
  • melcii-ştafetă (3-4cm) au rolul de culegere a algelor verzi.
  • melcii malaiezieni (1-2cm)sunt eficace pentru aranarea şi aerisirea solului dintr-un acvariu şi pot constitui hrană pentru peştii Tetraodon.

Crustaceii sunt animale camivore reprezentaţi În special de creveţi şi raci.

Creveţii de stâncă (Macrobrachium lanchasteri) sunt cei mai utilizaţi În acvarii având rolul de a le curăţa de rămăşiţele părăsite de peşti. Trebuie protejaţi alevinii peştilor deoarece aceşti creveţi cu talia de max. 8 cm au tendinţa de a-i ataca. În ceea ce priveşte racii, este recomandabil să nu conveţuiască în acelaşi acvariu cu creveţii.

Indiferent de specie, crustaceii se dezvoltă cel mai bine dacă au adăposturi în timpul năpârlirii, când carapacea lor se exfoliază, secretând alta.

Pentru cei mai experimentaţi dintre acvarofili construirea unui acvariu cu nevertebrate marine nu constituie o mare dificultate. Capacitatea acestor acvarii trebuie să fie de peste 300 litri, apa foarte limpede facilitând pătrunderea luminii cu un debit de cel puţin cinci ori volumul acvariului. Spre deosebire de acvariile cu apă dulce, celor cu apă marină este necesar să li se schimbe apa (cel puţin 10% din volum) o dată pe săptămână pentru a creşte eficacitatea dezvoltării tuturor nevertebratelor şi vertebratelor ce le populează. Le este propice luminozitate a puternică, fiind folosite în special tuburile fluorescente de culoare albastră combinate daylight şi cu sistemul de iluminare HQI timp de maxim 13 ore zilnic. Substratul acestor acvarii este diferit de cel al acvariilor cu apă dulce, având în componenţa sa calcar, nisip de corali şi uneori cochilii de stridie concasată.

O dezvoltare normală şi sănătoasă a nevertebratelor marine impune prezenţa în astfel de recipiente şi a unei vegetaţii bogate, formată îndeosebi din alge de tipul Caulerpa.

Dintre nevertebratele marine ce populează cel mai des

acvariile sunt:

·          spongierii

·          celenteratele

·          moluştele

·          crustaceii

·          echinodermele

Spongierii au diferite forme(sferică, tubulară) şi culori (roşu, portocaliu, galben etc.), pot apărea în acvarii chiar şi fără voinţa noastră fiind imperceptibili ochiului uman.

Celenteratele sunt nevertebratele cele mai preferate de către acvarofili, ele fiind grupate în: hexacoralieri şi octocoralieri. Dintre hexacoralieri amintim anemonele de mare, anemonele de sticlă, coralimorfele, madreporarii.

            Anemonele de mare trăiesc în general pe sticla frontală a acvariului, preferă apa limpede şi lumina, se hrănesc cu mici părţi din moluşte, creveţi, sau chiar peşti. Ele sunt prevăzute cu o serie de tentacule, ceea ce impune o delimitare a lor de celelalte vieţuitoare din acvariu, doar peştii-clovni se pot adapta conditiilor de viată ale acestor nevertebrate.

   Anemonele de sticlă au dimensiuni de max. IOcm, constituind aliment de bază pentru peştii fluturi.

Coralimorfele (anemone disc) sunt fixate printr-un singur picior, necesită multă lumină, se Înmulţesc prin Înmugurire, ajungând la o talie de max. 30cm.

Madreporarii sunt mai dificil de crescut În acvariu, ei preferând apa foarte pură cu un conţinut redus de nitraţi. Se hrănesc doar noapte cu diferiţi peşti şi scoici, dar datorită prezenţei zooxantelor au nevoie de lumină cu intensitate puternică. Amplasarea lor În acvariu se face cu atenţie, deoarece tentaculele lor nu trebuie să intre În contact cu alte antozoare. Putem exemplifica câteva specii mai cunoscute de corali:

Acropora, Fungia, Favia, Leptosammia, Plerogyra (sunt foarte uşor de crescut În acvariile.cu apă marină).

O altă specie de celenterate sunt Octocoralierii, dintre

care cei mai cunoscuti sunt:

  • Coralii moi (Alcionarii) fixaţi pe substrat, sunt iubitori de lumină;                                       .
  • Alcyoniidele (coralii-pieloşi), având aspectul pielii, se hrănesc cu moluşte şi alte fragmente din carne de origine mar1.!.lă, şi se găsesc sub denumirea de Sacrophyton glaucum şi S. trocheliophorum.
  • Gorgonii sunt sub forma unui evantai, preferă lumina obscură şi pot f. colonizaţi de către spongieri şi alge filamentoase.

În acvariile iubitori lor de nevertebrate marine vom Întâlni destul de rar moluşte, cele mai cunoscute fiind gasteropodele(scoica porţelan tigrată şi geografică) şi bivalvele (specia Tridacna).

Pentru a exista un echilibru În viata din acvariu trebuie să facem loc şi unor nevertebrate care pnn' natura lor igienizează apa acvariului. Astfel de nevertebrate sunt şi de crustaceii (mai precis creveţii), animale care acumulează toate fragmentele de mâncare ce nu au fost consumate peşti. Exist& şi unele specii mai cunoscute: creveţii-bărbieri (cu diametrul de '7-8cm), creveţii­curăţitori (denumirea provine de la faptul că ei curăţă piele unor peşti), creveţii roşii şi creveţii manta.

altă categorie de nevertebrate sunt echinodermele (ursinii şi stelele de mare).

  • Ursinii se hrănesc cu alge şi sunt la rândul lor vânaţi de către peştii balon.
  • Stelele de mare se dezvoltă bine în acvariu, fiind carnivore se hrănesc în special cu moluşte bivalve.