Bucureștiul
după cutremur.

Sau cum se poate schimba harta orașului după următorul cutremur major.

25 km

lungime totală a segmentelor de circulație ce pot fi blocate de dărâmături

15 x Cișmigiu

suprafață totală posibilă a zonelor de dărâmături echivalează cu de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu (229 ha)

438 străzi

în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor pe cel puțin o porțiune

Ilustrând zonele potențiale de dărâmături ale clădirilor vulnerabile, scoatem la iveală trei teme importante:

Accesibilitatea post-seism:
numeroase zone din oraș se află în risc de izolare după un cutremur major, putând deveni adevărate insule din cauza căilor de acces ce ar putea fi blocate.

Dimensiunea efortului de clean-up: autoritățile și entitățile ce le vor veni în ajutor ar putea avea de curățat o cantitate semnificativă de dărâmături pentru deblocarea arterelor importante.

Necesitatea dezvoltării bazei de date:
există, încă, o cantitate importantă de clădiri potențial vulnerabile, dar despre care nu știm nimic în mod oficial (clădirile absente din listă nu au fost expertizate). 

DupaCutremur.ro este un proiect Re:Rise și geo-spatial.org prin care lansăm un îndemn la pregătire și învățare, ilustrând atât amprenta clădirilor vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II), cât și aria aproximativă în caz de colaps a acestor clădiri, precum și segmentele de drum în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor.


► Cum va arăta noua hartă a Bucureștiului post-seism? Care vor fi străzile blocate de dărâmături? ◄

► Cum ajungem cel mai rapid la cei prinși sub dărâmături / cei care au nevoie de ajutor? ◄

► Care sunt zonele problemă și cartierele în risc de izolare de echipele de intervenție? ◄


 Autoritățile pot folosi harta pentru a estima zonele ce ar putea deveni greu accesibile și pentru a continua analizarea fondului construit, iar fiecare dintre noi poate începe să privească locurile pe care le frecventează și în termeni de accesibilitate post seism. 

Toate datele sunt oferite în format deschis, standardizat și ușor de descărcat în format editabil. Vrem să oferim tuturor celor pasionați și preocupați de reducerea riscului seismic o platformă pe care să construiască soluții și un instrument de analiză a tuturor elementelor de vulnerabilitate dintr-un oraș sau o zonă anume.


Disclaimer: Deși la baza hărții stau cele mai recente date, acestea sunt perfectibile și este posibil să nu corespundă 100% din punct de vedere al geolocalizării / al unor atribute din listă. Ne bazăm pe utilizatori și pe autorități să exploreze harta și să ne semnaleze eventuale neconcordanțe. În plus, aceste date oficiale nu iau în considerare clădirile neexpertizate sau cu expertize nedepuse la primărie. De asemenea, în cazul anumitor clădiri care au fost expertizate, ne confruntăm cu date parțiale, neclare sau neprietenoase. Lipsesc unele date referitoare la suprafața clădirii, regimul de înălțime, sau numărul de apartamente. De asemenea, datele sursă conțin unele inconsistențe, precum clădiri care nu mai există astăzi sau adrese poștale care sunt de negăsit. 

Cum am estimat zonele de dărâmături?

Estimarea ariei de colaps = Înalțimea imobilului / 3.

Aproximarea este făcută conform „Norme tehnice privind proiectarea și executarea adăposturilor de protecție civilă în subsolul construcțiilor noi” - H/3 pentru clădirile cu structură de beton armat sau diafragmă de beton armat.

Ce bază de date am folosit pentru hartă?

Harta este construită pe baza listei oficiale a imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic și clasate în RS I, U1, U2, U3 sau RS II, publicată pe site-ul AMCCRS (ultima versiune la momentul lansării hărții - 09.03.2021).

De ce sunt trecute pe hartă și categoriile de urgențe?

Categoriile U1, U2, U3 reprezintă imobile expertizate tehnic, încadrate în categorii de urgență în ordinea priorității pentru consolidare, conform normelor vechi din anii 1990. U1, U2 și U3 corespund azi RS I din punct de vedere al calculului structural. Vezi aici comparația.

Ce înseamnă „cutremur major”?

Toate clădirile se proiectează (și analizează) luând în calcul valorile de vârf preconizate ale accelerațiilor terenului induse de un cutremur cu un anumit interval mediu de recurență.  În prezent, (conform codului P100-1/2013) clădirile sunt proiectate și analizate considerând un cutremur care, statistic, se petrece o dată la 225 de ani (și care are 20% șanse să se petreacă pe durata vieții unei clădiri - 50 de ani). Valoarea de vârf a accelerației terenului generată de acest cutremur este, pentru București, 0.30g (vizualziati harta de zonare aici). Pentru comparație, cutremurul din 4 martie 1977 a generat accelerații laterale de maxim 0.21g, deci cu 30% mai mici.

Cu toate acestea, însă, majoritatea covârșitoare (peste 95%) a clădirilor incluse în hartă au fost expertizate înainte de anul 2006. Până în 2006, cutremurul avut în vedere la proiectarea și analizarea clădirilor era unul semnificativ mai mic decât în prezent - unul care ar fi generat o valoare de vârf a accelerației terenului de 0.20g. 

Așadar, cutremurul major luat în considerare la analizarea majorității clădirilor din baza de date este unul similar cu cel din 4 martie 1977.

Ce înseamnă dacă blocul tău nu apare pe harta de mai sus?

Acesta fie nu a fost expertizat (ori expertiza nu a fost oficializată pe listele Primăriei), fie se încadrează în clasele de risc RS III, RS IV, Consolidată. Verifică lista Primăriei pentru a vedea dacă imobilul tău a fost expertizat.

Se vor prăbuși toate aceste clădiri la viitorul cutremur major?

Foarte probabil nu. Pe hartă sunt marcate toate clădirile despre care știm că sunt foarte vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II) și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major. Nimeni nu poate prezice cum se vor comporta toate aceste clădiri.




Ce e de făcut?




Știm deja că Bucureștiul este capitala cu cel mai ridicat nivel de risc seismic din Europa. Și știm „cu acte” că avem peste 2000 de clădiri extrem de vulnerabile în fața următorului cutremur.

Dacă privim eforturile din alte țări, potrivit celui mai optimist scenariu, Bucureștiul va avea nevoie de zeci de ani pentru a consolida toate aceste clădiri din categoriile RS I, RS II, U1, U2 și U3.

ce facem între timp?

Creșterea capacității de clean-up.


În condiții normale, o echipă de intervenție are acces în timp real la traseul optim către punctul în nevoie de ajutor. Cu toate acestea, mai sus am observat că multe artere se află în risc de a fi blocate după un cutremur mare. De asemenea, cantitatea de dărâmături ce va trebui evacuată din oraș ar putea fi una semnificativă. Pentru facilitarea colaborării și implicării tuturor în efortul de clean-up, Re:Rise propune Registrul Digital al Utilajelor - #ReDU.

Pregătirea individuală și comunitară.


Siguranța noastră la cutremur depinde, în primul rând, de noi înșine. În al doilea rând, siguranța noastră depinde de cei apropiați nouă - familia, comunitatea sau cartierul. Pregătirea individuală, stabilirea unui plan cu cei dragi, precum și discuțiile și întâlnirile cu vecinii sunt lucruri simple pe care le putem face fiecare dintre noi. Re:Rise, împreună cu ARCEN, derulează proiectul Antiseismic District - primul proiect de informare și abilitare comunitară în ce privește reducerea riscului seismic.

Folosirea noilor tehnologii.


După următorul mare seism, harta orașului se va schimba. Dacă mai sus am estimat cum ar putea arăta această hartă, obținerea cât mai rapidă, post-seism, a unei imagini reale asupra „noii hărți” a orașului este esențială. Rutele ocolitoare s-ar extrage automat, iar salvatorii ar putea fi ghidați mai repede către cei care au nevoie de ei.



Date deschise și accesibile.


Avem multe de învățat din datele pe care le avem și mai avem încă multe date de colectat. Seturile de date care stau la baza hărții sunt publicate sub licență CreativeCommons și pot fi accesate mai jos. Lansăm, astfel, un apel la învățare colaborativă - apel îndreptat către toți actorii implicați în reducerea riscului seismic în România - de la indivizi, la societate civilă sau autorități și instituții publice.