1 Decembrie La multi ani România!

1 Decembrie, Ziua Națională a României

Chiar dacă au trăit în provincii diferite, Țara Românească, Dobrogea, Moldova, Ardeal, românii au fost conștienți de originea lor, aceștia fiind un popor latin, și-au păstrat romanitatea, în ciuda valurilor de migratori care le-au călcat pământul, făurindu-și același ideal: Unirea într-un singur stat indenpendent.

Mihai Viteazul a fost domnitorul Țării Românești între anii 1593-1601. La sfârșitul anului 1600 câștigase deja tronul Moldovei și al Ardealului. Pentru că era domnitorul celor trei țări, decide că este ocazia perfectă de a îndeplini visul românesc ce consta în unirea celor trei țări într-una singură.

Un al doilea motiv al unirii era formarea unui stat puternic ce ar putea face față puterilor vecine. Totuși unirea nu avea să dureze prea mult, deoarece Imperiul Habsburgic își vedea amenințate planurile de influență asupra Transilvaniei. Polonia nu dorea să piardă controlul Moldovei, iar Imperiul Otoman nu ar fi renunțat oricum la Țara Românească. Iar asta nu a dus decât la destrămarea unirii și moartea lui Mihai Viteazul.

Mihai Viteazul rămâne astăzi în sufletele noastre ca primul domnitor ce a înfăptuit vreodată o unire a poporului nostru, dând dovadă de curaj și de voință.

Acest ideal a aparținut și revoluționarilor de la 1848-1849, protestând față de dominațiile străine și crizele economice. Românii și nu numai românii, ci și restul Europei au făcut istorie.

Tot în 1848, Țara Românească a adoptat noul steag național, steagul de astăzi pe orizontală, albastru fiind prima culoare însemnând libertate, galben a doua însemnând dreptate și roșu însemnând frăție.

Mica Unire

În anul 1857, au avut loc ședințele ad-hoc din Principatele Române, la care pentru prima dată au participat și țărani. În aceste adunări s-a vorbit despre unificarea Moldovei cu Țara Românească într-un stat numit România, ce urma să fie condus de un prinț străin.

În cadrul conferinței de la Paris, Marile Puteri au discutat despre adunările ad-hoc, oferindu-le românilor o unire parțială sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, cu doi domni și două armate diferite. Actul european nu prevedea ca domnii celor două țări să fie persoane diferite. În urma alegerilor , Cuza a devenit domnitor. Acesta a unit armatele, a implementat foarte multe reforme ce aveau să ofere o calitate mai bună a cetăteniilor și multe altele.

În sfârșit!

Românii au avut parte de o unire reală după o lungă așteptare, dar această unire avea și o parte negativă: Statul nou apărut era în continuare vasal Imperiului Otoman. Dar oare a durat acest lucru mult?

Războiul de indenpendență

La 9 mai 1877 românii au pus din nou Europa În fața faptului împlinit”, declarând indenpendența României: „Suntem indenpendenți, suntem națiune de sine stătătoare”. Indenpendența a fost câștigată pe câmpul de luptă.

Acum români mai aveau de îndeplinit marele vis: Unirea! Pentru realizarea acestuia a fost nevoie de participarea la Primul Război Mondial. Mărturie ne stau marile victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

În cinstea acestor victorii, peste ani a fost compusă melodia Treceți, batalioane române, Carpații!”.


Marea Unire

Jertfa românilor a fost recompensată prima dată la 27 martie când Sora” Basarabia a revenit la patria mamă.

„Basarabie frumoasă,

Bine te-ai gătit, mireasă,

Că ți-aducem pețitor, pețitor

Mândrul nostru Tricolor”


În toamna anului 1918, România și-a deschis larg brațele pentru a primi la sânul ei plaiul de dor al Bucovinei. Și, în sfârșit, la 1 Decembrie 1918, visul de veacuri al românilor s-a împlinit prin unirea Transilvaniei, Banatului Crișanei și a Maramureșului.

SUNTEM RECUNOSCĂTORI REGELUI FERDINAND ȘI REGINEI MARIA PENTRU IMENSA LOR CONTRIBUȚIE LA REALIZAREA ACESTUI VIS ROMÂNESC

La conferința de la Paris „Cei 4 mari”: Woodrow Wilson, David Lloyd George, Vittorio Emanuele Orlando, Georges Clemenceau au recunoscut unirea.

SUNTEM RECUNASCĂTORI ÎNAINTAȘILOR!