Acad. Grigore C. Moisil

"Cibernetica va fi locul de întâlnire al biologiei cu matematica" în Fl. Colonaș, Cibernetica va fi locul de întâlnire al biologiei cu matematica. Interviu cu acad. Prof. Grigore Moisil, în „Viața medicală”, nr. 4, 25 februarie 1972;

Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science

  • „Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.”

  • Aproape toate meseriile pe care cineva le va practica în viitor, de la inginerie la muzicologie, de la fizică atomică la turism, de la istorie la medicină, vor folosi calculatoarele. Calculatoarele nu merg singure, ca să meargă trebuie să aibă oameni pricepuţi să le mâie. Ca să ai oameni pricepuţi, trebuie să îi înveţi: Ce?”

Grigore Constantin Moisil (1906-1973), Fondatorul Informaticii din România, Computer Pioneer Award of IEEE

REF.: Dr. Marin Vlada, University of Bucharest, 2018 January 10, BUCHAREST, Romania, http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil

Spuneți generațiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) și a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)! Marin Vlada membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii), Academia Română, proiectul ROINFO 2018-2022.

Grigore C. Moisil, 1996 Computer Pioneer Award - https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil

"For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers."

Grigore C. Moisil pioneered the application of mathematical logic to computer science. In the 1950s, Moisil developed a new structural theory of finite automata and proposed what he called "The trivalent Lukasziewiczian algebras applied to the logic of switching circuits," an important contribution to the development of computer science in those early years.

REF.: https://www.computer.org/profiles/grigore-moisil

Acad. Gr. C. Moisil împreună cu studenții de la

„Mașini de Calcul” la o demonstrație în fața calculatorului CIFA 3 de la CCUB, anul 1965

V. E. Căzănescu este în stânga-sus, cel cu ochelari.

Grigore C. Moisil, 1959-1971 the founding of the Romanian Informatics


  1. In 1959 Gr. C. Moisil founded the specialization/section "Computing Machines" (later the Department of Informatics) at the Faculty of Mathematics at University of Bucharest

  2. In 1962 Gr. C. Moisil founded the Computing Center of the University of Bucharest (CCUB) at the Faculty of Mathematics.

  3. In 1968 CCUB, with Moisil's major efforts acquired an American computing system IBM 360/30 and was used to train many generations of computer scientists, contributing to the IT program in Romania.

  4. During 1970/1971, computer science departments (mathematical profile), computer and automation sections (engineering profile) and economic informatics (economics) sections were set up in Bucharest, Cluj, Iaşi and Timişoara.

"The Informatics/Computer Science restores not only the unity between the pure and the applied mathematical sciences, the concrete technique and the abstract mathematics, but also that between the natural sciences, the human being and the society. It restores the concepts of the abstract and the formal and makes peace between arts and science not only in the scientist' conscience, but in their philosophy as well." Grigore C. Moisil


"The greatest regret of my life is to haven't had any" Grigore C. Moisil

"The greatest regret of my life is to haven't had any" Grigore C. Moisil

Grigore C. Moisil was born in Tulcea, Romania, in 1906 and died in 1973. His life dedicated to mathematics and computer sciences, consecrated him as an outstanding scientist and professor. He created a school of thought with students and colleagues who continued his work, developing computer science and technology in Romania.

He was a member of the Romanian Academy, of the Academy of Bologna, and of the International Institute of Philosophy. Moisil was a professor of mathematical logic and computer science at the University of Bucharest, and taught in various universities in Europe and America. His early contributions were in mathematics and later he devoted his scientific activity to mathematical logic and computer science. He pioneered the application of mathematical logic to computer science.

In the 1950s, Prof. Moisil developed a new structural theory of finite automata and proposed what he called "the trivalent Lukaszewiczian algebra applied to the logic of switching circuits", an important contribution to the development of computer science in those early years. Some of his books were translated in several languages. At a time when cybernetics was thought of as "reactionary bourgeois science directed against working class" Prof. Moisil used his scientific authority to personally encourage the Romanian scientists to build the first computer, that appeared in 1957.

In 1941, a position of professor at the University of Bucharest opened up, and Moisil applied for it. However, Gheorghe Vrânceanu, Dan Barbilian, and Miron Nicolescu also applied for the position, and Vrânceanu got it. Moisil approached the Ministry of Education, arguing that it would be a great opportunity for mathematics in Romania if all four could be appointed.

As a result of his appeal, all four mathematicians were hired. Moisil moved to Bucharest, where he became a Professor in the School of Mathematics (later the School of Mathematics and Computer Science) at the University of Bucharest, on 30 December 1941. From 1946 to 1948, Moisil took a leave of absence, being named plenipotentiary envoy to Ankara. While in Turkey, he gave several series of mathematics lectures at Istanbul University and Istanbul Technical University.

In 1959 Gr. C. Moisil founded the specialization/section "Computing Machines" (later the Department of Informatics) at the Faculty of Mathematics at University of Bucharest, and in 1962 founded the Computing Center of the University of Bucharest (CCUB) at the Faculty of Mathematics.

"Cibernetica va fi locul de întâlnire al biologiei cu matematica" în Fl. Colonaș, Cibernetica va fi locul de întâlnire al biologiei cu matematica. Interviu cu acad. Prof. Grigore Moisil, în „Viața medicală”, nr. 4, 25 februarie 1972;

ISTORIA INFORMATICII ROMĂNEȘTI DESCRISĂ DE CEI CARE AU TRĂIT-O

A II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni - Joi, 26 septembrie 2019, a avut loc evenimentul cu tema „Istoria Informaticii românești descrisă de cei ce au trăit-o”, a II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni. Conferința va debuta la ora 12:00 și va avea loc în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București (Str. Academiei, nr.14).

Evenimentul va da ocazia celor prezenți să dezbată primele rezultate ale proiectului național ROINFO 2018-2020, volumele I și II din „Istoria informaticii românești. Apariție dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii”.

Sunt invitați să participe, din întreaga țară, absolvenți ai secțiilor de Mașini de calcul și Informatică de la Facultățile de Matematică, precum și absolvenții secțiilor de Calculatoare și Cibernetică, ocazie cu care se vor scoate în evidență eforturile întreprinse de oamenii de știință, profesori, cercetători, matematicieni, ingineri, economiști etc., pentru dezvoltarea domeniului de Computing în România: tehnica de calcul (IT) și industria de software.

Mai multe detalii despre eveniment, precum și programul complet al acestuia, pot fi accesate aici.

REF.: https://unibuc.ro/primele-rezultate-ale-proiectului-roinfo-romanian-informatics-2018-2020/

Învățământul superior și pregătirea forței de muncă pentru informatică

Sunt multe lucruri de menționat, sunt și mari lipsuri biografice pe care cercetările viitoare trebuie să le rezolve. Mă voi concentra aici doar pe câteva idei pe care însuși Grigore C. Moisil, profesorul care a avut inițiativa introducerii specializării mașini de calcul la Universitatea din București, le-a emis în anul 1969, atunci când a discutat despre o clasificare a profesorilor în tipul administrativ, static și dinamic. Cel din urmă era considerat ideal, mai ales privința noilor specializări pentru industria calculatoarelor și nu numai. Profesorul „dinamic” era cel mai de dorit profesor pentru că era cel care „știe în fiecare zi mai mult decât știe ieri” și alege să-i învețe și pe alții, adică să se dăruiască. De asemenea, Moisil concluziona că începeau să fie din ce în ce mai mulți astfel de profesori, mai ales că al său crez era: „tehnica nouă nu se ghicește, ci se învață”, și în același timp afirma, cu modestia celui care cunoaștea cât de multe orizonturi noi s-au deschis în anii profesoratului său, că „nu am învățat știința calculatoarelor, ci o învățăm; noi nu suntem învățați, noi suntem învățăcei” .

Dr. Valentin Maier, Învățământul superior și pregătirea forței de muncă pentru informatică și industria de calculatoare în România comunistă în Istoria informaticii românești (M. Vlada coord.), vol. V - cap. 11 (în curs de apariție), 2021

vol. I

vol. II

vol. III

vol. IV

Volumele I-V ONLINE - Biblioteca CRIFST

Volumele I-V ONLINE - Biblioteca CRIFST- Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Academia Română - https://www.crifst.ro/biblioteca/volume/istoria-informaticii-rom%C3%A2ne%C5%9Fti-volumul-iii

https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/vlada-marin

Nota: Material oferit graţie bunăvoinţei autorilor. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor. CRIFST.ro nu este responsabil pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.


© Autor Marin VLADA, membru titular CRIFST - Academia Română, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii

- În acest site apar unele texte preluate din M. Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, vol. I-IV, Ed. MATRIXROM, 2019-2020