Acad. Solomon Marcus


  • „Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură abstractă, nespecificată, lipseşte din programa şcolară.” acad. Solomon Marcus (1925-2016)


Solomon Marcus, the frontier mathematician and interdisciplinarity

  • "Toate modelele importante de calcul au venit din simularea activităţii sistemului nervos. Modelele de automate din anii ’40, maşina Turing, din anii ’30 şi calculatorul electronic produs de John von Neumann şi echipa sa în 1948 aveau în atenţie sistemul nervos superior. În cartea mea Gramatici şi automate finite din 1964 e un capitol mare despre sistemul neuronal, aşa cum este modelat prin automate finite şi gramatici regulate de către S.C. Kleene

Solomon Marcus, Cît de greu e să fii om! Conferință la Universitatea Apollonia, Iași, 10 sept. 2015

  • Un finlandez, mare prieten al românilor: Arto Salomaa. Tot în iunie am fost în Finlanda, la celebrarea unui mare matematician-informatician Arto Salomaa. Şi nu am fost numai eu. Au fost mai mulţi români. Arto Salomaa, pe lîngă faptul că este un nume mare în informatica teoretică, în toată perioada de după 1989 a acordat un sprijin esenţial tinerei generaţii de informaticieni români, care au venit şi s-au specializat la Universitatea din Turku sub bagheta sa, printre ei actualul academician Gheorghe Păun şi profesorul Cristian Calude, de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă. Acolo am comparat două proiecte majore din secolul XX, proiectul computaţional, care începe cu Kleene şi cu Turing şi continuă în tot secolul trecut şi un alt proiect, care se înscrie ca un mare eveniment al secolului al XX-lea, proiectul Bourbaki, care a marcat puternic matematica secolului trecut.. Am arătat prin ce aceste două proiecte se aseamănă şi prin ce anume contrastează.

Solomon Marcus, Cît de greu e să fii om! Conferință la Universitatea Apollonia, Iași, 10 sept. 2015

„Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face cultură”, Solomon Marcus


Probabil, acad. Grigore C. Moisil și acad. Solomon Marcus sunt cei mai iubiți matematicieni români, primul pentru că a fost un vizionar și a prevăzut rolul calculatoarelor elctronice în rezolvarea problemelor oamenilor din toate sferele de activitate, iar al doilea, pentru că a fost un continuator al ideilor lui Moisil și, care s-a implicat activ în promovarea matematicii și a informaticii în rândul oamenilor, mai ales al tinerilor.

M. Vlada (coord.), Istoria informaticii Românești. Apariție, dezvoltare și impact, vol. II, Ed. MatrixRo, 2019

Solomon Marcus (01.03.1925–17.03.2016), Biography and General Data

Born 1 March 1925, Bacău, Romania.

Elementary school and high school in Bacău, Romania. First classified at „Bacalaureat” (school-leaving examination) 1944.

Faculty of Science, Mathematics, University of Bucuresti, Romania 1945-1949, Diploma of Merit.

Assistant professor 1950, Lecturer 1955, Associate Professor 1964, Professor 1966, Professor Emeritus 1991 Faculty of Mathematics, University of Bucuresti, Romania.

PhD in Mathematics 1956 (Monotonous functions of two variables), State Doctor in Sciences 1968, University of Bucuresti, Romania,

Corresponding Member of Romanian Academy, April 1993. Research and teaching in the fields of mathematical analysis, theoretical computer science, measure theory, general topology, linguistics, history of mathematics, mathematical poetics, semiotics, applications of mathematics to natural and social sciences.

Sursa: http://www.imar.ro/~smarcus/ , https://www.univapollonia.ro/congres-2018/c-solomon-marcus-contemporanul-nostru/,


Solomon Marcus, singurul matematician român cu numărul Erdös egal cu 1(unu)

  • Academicianul Solomon Marcus, reputat om de ştiinţă, cu o solidă carieră internaţională, dezvoltată de-a lungul a peste 65 de ani, matematicianul și informaticianul român al cărui nume este citat în marile enciclopedii internaţionale, a publicat peste 50 de volume şi 400 de articole ştiinţifice, în domenii diverse: analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotica, istoria şi filosofia ştiinţei, modele matematice în ştiinţele naturii, istoria și filozofia științei şi în ştiinţele socio-umane.

  • Solomon Marcus a fost autorul mai multor studii interdisciplinare și al unor cărți ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în științele naturale și sociale. A fost un permanent animator în rândul studenţilor şi al specialiştilor, pentru promovarea şi răspândirea matematicii şi informaticii în cele mai diferite domenii: literatură, istorie, arheologie, economie, muzică, cinematografie etc


Ioan Tomescu, Solomon Marcus, Toma Albu



În întreaga sa viață de matematician și informatician a depus o muncă permanentă pentru cunoașterea activității de creație a multor matematricieni români

  1. Dimitrie Pompeiu, Opera matematică. Editura Academiei, București, 1959 (editor și studiu introductiv).

2. Simion Stoilow. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 315 p. (în colab. cu Cabiria Andreian Cazacu)

3. Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol.1, Editura Academiei, București, 1976 (editor și studiu introductiv).

4. Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol.II, Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).

5. Miron Nicolescu, Opera matematică. Funcții poliarmonice. Editura Academiei, București, 1980 (editor și studiu introductiv).

6. Gr. C. Moisil, Opera matematică, vol.III, Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).

7. Miron Nicolescu, Opera matematică. Ecuatii eliptice si parabolice. Editura Academiei, București, 1992 (editor și studiu introductiv).

8. Alexandru Froda, Opera matematică, vol.1. Editura Academiei Române, București, 2003 (editor si studiu introductiv).

9. Alexandru Froda, Opera matematică, vol.II. Editura Academiei Române, București, 2004 (editor și prefațator).

10. Moisil's Centennial. Fifty years of Computer Science in Romania. Publishing House of the Romanian Academy, Bucharest, 2007 (colaborare cu Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Dragoș Vaida).

Despre acad. Solomon Marcus

Volumul Poetica matematică este datorat unui matematician care s-a facut cunoscut lumii ştiinţifice internaţionale prin lucrările sale adânci de matematici pure şi prin contribuţia sa esenţială la constituirea unei ştiinţe noi: lingvistica matematică.” Grigore C. Moisil, 1970.

Este singurul matematician român cu numărul Erdös egal cu unu. Şi-a desfăşurat activitatea de cercetare în analiză matematică, topologie, informatică teoretică, lingvistică, poetică, semiotică,istoria şi filosofia ştiinţei şi aplicaţii ale matematicii îndiferite ştiinţe ale naturii sau societăţii. Cartea sa Gramatici şiautomate finite din 1964 este una dintre primele din lume în teoria limbajelor formale, baza teoretică în studiul limbajelor de programare.” acad. prof. dr. Marius Iosifescu în răspunsul la discursul de recepţie de la Academia Română, Joi 27 martie 2008.

Ne lipseşte Moisil – din luna martie 2016, acest an, ne lipseşte şi marele său prieten şi continuator, profesorul Solomon Marcus. Doi clasici ai matematicii şi culturii româneşti, două personalităţi de mare anvergură, fondatori cu vocaţie, creatori de şcoală, două conştiinţe, repere, modele. Irepetabili, dar tocmai de aceea ne-ar folosi să încercăm să-i imităm. De uitat – cum spun şi unele dintre textele din carte şi cum toate demonstrează – oricum nu pot fi uitaţi ...” acad. Gheorghe Păun, Moisil 110, Editura Tiparg, Curtea de Argeş, mai 2016.

Întâlnirea intelectuală cu profesorul Solomon Marcus a avut loc la seminarul de la cursul de Analiză Matematică al profesorului Miron Nicolescu din anii I și II (1952-1953). Asistentul nostru beneficia de toată libertatea de inițiativă. Cursul și seminarul se disociau de tratarea din cărțile de analiză ale lui N. Luzin din epocă, care insistau pe calcule puțin semnificative, cărti care nici măcar nu ne erau citate așa cum ar fi cerut moda perioadei. La tablă se desfășura o bătălie matematica. Seminarul se transforma într-un thriller, problemele puse întrunind caracteristicile genului, suspansul, tensiunea și soluția ca revelație. Profesorul își asuma ceva din rolul personajului Harley Quin din Agatha Christie căutând să dezvolte în noi capacitatea de rezolvare. Nu pot fi uitate acele ore și conversații matematice. Mi-am amintit de ele când am fost doctorand la Moscova și mă plimbam, necunoscut de nimeni, într-un fel de a fi sau a nu fi, pe coridorul pustiu, din fața cabinetului lui I. G. Petrovski, rectorul de atunci al imensei Universități de Stat din Moscova MGU unde îmi pregăteam teza de doctorat cu prof. Alexander Gennadyevich Kurosh (1908-1971) (domeniul de cercetare al profesorului Marcus era înrudit cu cel al lui Petrovski). Kurosh a fost un algebrist ilustru, în tradiția/linia celor considerate, fundamente pentru Informatica Teoretică din România. Am avut deci șansa excepțională a unei întâlniri timpurii cu o personalitate de mare și aleasă cultură ca profesorul Marcus, cu care comunic și azi, pe teme atât de diverse”. Dragoș Vaida, „Acad. Solomon Marcus la 90 de ani sau despre trăirea culturii.” Libertas Mathematica, vol. 35, no. 2, 2015.

Vol. I

Vol. II

VOL. III

VOL. IV

Volumele I-V ONLINE - Biblioteca CRIFST

Volumele I-V ONLINE - Biblioteca CRIFST- Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii, Academia Română - https://www.crifst.ro/biblioteca/volume/istoria-informaticii-rom%C3%A2ne%C5%9Fti-volumul-iii

https://www.crifst.ro/biblioteca/autori/vlada-marin

Nota: Material oferit graţie bunăvoinţei autorilor. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor. CRIFST.ro nu este responsabil pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.

© Autor Marin VLADA, membru titular CRIFST - Academia Română, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii

- În acest site apar unele texte preluate din M. Vlada (coord.), Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact, vol. I-IV, Ed. MATRIXRO, 2019-2020