Descărcați PaginA ca fișier pdf

CUM SĂ IUBEȘTI PRIN CREDINȚĂ

Poate ai cunoscut pe cineva asemeni Georgianei ... nu o consideri prietenă, dar parcă nici dușman nu-ți e. Este persoana pe care o tolerezi pentru că împărțiți același birou. Ea zice că merge la biserică, dar nu se comportă ca un copil al lui Dumnezeu. Conversațiile ei abundă în cuvinte necenzurate, iar cele mai recente „știri” despre colegi sunt nelipsite din discuțiile acesteia.

Ai ținut-o mult timp la distanță pentru că nu ai vrut să fii asociat cu ea, dar Georgiana are nevoie de dragoste și Dumnezeu ți-a pus pe inimă să o iubești. Este oare posibil să iubești pe cineva asemeni ei?

Cea mai mare nevoie a omului este să fie iubit. Toți dorim să oferim dragoste și toți tânjim să o primim. Puține sunt obstacolele care ar putea să reziste forței imense a iubirii, în special a dragostei lui Dumnezeu. Dragostea lui Dumnezeu a fost cea care a schimbat cursul istoriei. Dragostea creștinilor din biserica secolului întâi, exprimată unul față de altul, a fost cea ce i-a pus de o parte de restul lumii.

În vremea lui Cristos, ura era o practică obișnuită pentru greci, romani și evrei. Rasismul, sistemele de caste, războaiele și prejudecățile erau la ordinea zilei. Astfel, când urmașii lui Isus – un grup destul de divers – își demonstrau dragostea unul față de celălalt, restul lumii se opreau și-i urmăreau. Isus a spus: „Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții” (Ioan 13:35). Și avea dreptate. Cei care-i remarcau răspundeau uimiți: „Iată ce dragoste au acești oameni unii pe alții!” În curând, mulți dintre ei se vor alătura revoluției iubirii, pe măsură ce aceasta inunda lumea.

Limba greacă ne oferă o mai bună înțelegere a variilor semnificații ale cuvântului „dragoste”, aceasta fiind mult mai specifică.

Eros înseamnă iubire, dar ne comunică, de fapt, despre dorințele senzuale. Acest termen nu este folosit în Noul Testament.

Phileo, al doilea termen folosit pentru iubire, se referă la genul de dragoste întâlnit între prieteni sau rude; acesta are sensul de a iubi pe cineva pentru că o merită.

Agape este al treilea și cel mai pur tip de iubire. Este folosit pentru a descrie dragostea pe care Dumnezeu o are pentru noi. Nu este o simplă exprimare a emoțiilor, ci este mai degrabă un act al voinței. Este iubirea supranaturală a lui Dumnezeu pentru noi, revelată în mod suprem prin moartea Domnului nostru pe cruce în locul nostru. Este acea iubire, asemenea celei exprimate de Dumnezeu, pe care El dorește să o reproducă în noi, iar prin noi să o manifeste față de ceilalți. Sursa acestui tip de iubire este Duhul Sfânt.

Dragostea agape se bazează în totalitate pe caracterul persoanei care iubește, și nu depinde în niciun fel de meritele obiectului iubirii. Uneori este dragoste „în ciuda” unor fapte, și niciodată iubire „pentru că” cineva ar fi făcut ceva să o merite.

O PORUNCĂ NOUĂ

Domnul Isus le-a dat ucenicilor o poruncă nouă, care ni se adresează și nouă, în zilele noastre. El, deci, a spus: „Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții! Așa cum v-am iubit Eu, tot așa să vă iubiți și voi unii pe alții” (Ioan 13:34). Dar, ce limbaj al iubirii l-a avut El în vedere? Răspunsul este că urmează să observăm acel tip al iubirii cu care El ne-a iubit.

Dragostea lui Dumnezeu a fost exprimată prin unicul Său Fiu, Isus, „pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3:16). Este același tip de iubire prin care Fiul lui Dumnezeu a fost țintuit pe cruce, în locul nostru, ca să moară pentru păcatele noastre. Este iubirea divină, supranaturală și necondiționată pe care Dumnezeu o pune la dispoziția credincioșilor, cu porunca ca să ne iubim unii pe alții.

Ar fi oare posibil ca tu și eu să putem iubi cu dragoste dumnezeiască? Dacă nu ar fi avut loc coborârea Duhului Sfânt, iubirea lui Dumnezeu niciodată nu ar fi fost manifestată în formă umană. Dar, prin revărsarea Duhului Sfânt, ucenicii au putut să iubească așa cum a făcut-o Isus. În mod miraculos, ei chiar și-au putut iubi dușmanii din gloata înfuriată care L-a răstignit pe Isus. Acum, aceeași oameni care le amenințaseră viața erau priviți într-o lumină nouă.

Iubirea, iubirea de tip agape, o avem astăzi disponibilă. Nu e o experiență emoțională, ci o putere divină și supranaturală, care vine de la Tatăl. Acest tip de iubire o primim prin Duhul Sfânt, iar prin noi – spre lumea din jur. Astfel devine posibil să iubim pe cineva ca și acea colegă de birou de mai sus, Georgiana.

Totuși, în timp ce primim iubirea lui Dumnezeu și învățăm să alipim vieții noastre abilitatea Lui de a iubi, sunt câteva lucruri pe care trebuie să le cunoaștem despre această dragoste magnifică ce ne este dată.

Dumnezeu ne iubește cu o IUBIRE NECONDIȚIONATĂ! Suntem iubiți datorită Lui, nu datorită nouă. Iubirea Lui pentru noi niciodată nu se bazează pe performanțe. El ne iubește în ciuda neascultării și slăbiciunilor noastre, a păcatului și egoismului din noi. Iubirea Sa este într-atât de mare încât a ales să ne iubească și chiar să moară pentru noi, pe când noi eram încă păcătoși (Romani 5:8). Iubirea Sa este necondiționată și deloc meritată.

Am primit porunca să iubim. Odată, de Isus s-a apropiat un învățător al Legii din Sinedriul iudeu (nota trad.: Curtea  Supremă din acea perioadă). Aceasta avea în minte o întrebare, la care gândirea lui formată și ascuțită nu-i putea găsi răspunsul. „Învățătorule”, I s-a adresat el, „care este cea mai mare poruncă din Lege?” Isus i-a răspuns fără vreo reținere: „Să-L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău”. Și a adăugat că aceasta este „cea dintâi și cea mai mare poruncă”. A doua cea mai mare poruncă? – Isus a formulat-o în felul următor: „Să-l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți” (Matei 22: 36-40).

Orice altă poruncă, orice altă lege dată de Dumnezeu sau concepută de oameni își trage rădăcinile dintr-una din aceste două porunci, despre care Isus a spus că sunt cele mai importante. Apoi, Isus a mai adăugat: „Vă poruncesc aceste lucruri ca să vă iubiți unii pe alții” (Ioan 15:17).

EFORTURILE NOASTRE PROPRII

Nu putem doar prin propriile noastre puteri. Deseori, refuzăm să-i iubim pe cei care nu ar putea fi iubiți. E mai lesne să-i iubești pe cei „frumoși”. Ori să-i iubești pe cei care sunt buni cu tine, dar și pe cei care apreciază ceea ce facem pentru ei. De ce l-ai iubi pe cineva care nu-i atractiv, ci e mai specific, țâfnos ori neplăcut? Altfel spus, de ce i-ai iubi pe cei care pur și simplu nu te iubesc? În primul rând, Dumnezeu o spune – trebuie să-i iubim. În al doilea rând, El ne dă și puterea ca să-I putem asculta fiecare poruncă dată de El. Altfel, nu vom putea găsi în noi înșine nici puterea, nici motivația ca să iubim necondiționat; iar Biblia ne spune și de ce: „Și aceasta deoarece gândirea firii pământești este dușmănie față de Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună” (Romani 8:7).

Nu vom putea arăta iubirea de tip agape – iubirea necondiționată a lui Dumnezeu pentru alții – prin propriile eforturi. Ne putem lua avânt din nou și din nou să iubim pe cineva care ne calcă pe nervi, dar e  doar o chestiune de câteva zile (dacă nu chiar și mai repede), până nu revenim la vechea atitudine de evitare și amânare sau la oricare ar fi acea abordare la care ne pricepem cel mai bine. Prin natura noastră, suntem prea mândri ca „să coborâm la așa nivel” și încercăm să iubim pe cineva care nu ne iubește reciproc sau care măcar să ne aprecieze efortul pe care-l facem în acest sens. Această atitudine de chițibușar, supărările, mândria noastră și egoismul ne sunt piedici în calea noastră spre răbdare. Observăm, deci, că prin încercarea în baza puterilor omenești este imposibil să-i iubești pe alții așa cum Isus ne spune să iubim.

PRIN DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU

Dar, cu Dumnezeu în viața noastră și prin puterea Duhului Sfânt, Dumnezeu ne face diferiți de ceea ce suntem în mod natural. El, deci, ne dă motivația care ne lipsește, abilitatea de a iubi și creativitatea ca să arătăm iubirea dumnezeiască față de cei din jur. E o iubire total diferită.

Putem iubi, prin dragostea lui Dumnezeu. Anume ea, dragostea lui Dumnezeu, ne-a adus la Cristos. Și aceeași dragoste care ne menține și ne încurajează în fiecare zi. Ne împuternicește să slujim altor credincioși din jur, după cum am primit porunca. Aceasta-i aceeași dragoste care-i aduce pe alții la cunoașterea salvatoare a lui Isus Cristos.

Dar, cum putem avea dragostea lui Dumnezeu în viața noastră? Ea și Duhul Sfânt sunt de nedespărțit – atunci când Îl primim pe El, primim și dragostea Lui. Scriptura ne reamintește: „Speranța nu ne face de rușine, deoarece dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt Care ne-a fost dat” (Romani 5:5). Dumnezeu este Duh, iar roada Duhului este dragostea (Galateni 5:22). Atunci când suntem îndrumați de Duhul, suntem umpluți de dragostea Lui.

În așa mod, suntem umpluți de dragostea lui Dumnezeu și suntem gata să iubim lumea cu această dragoste remarcabilă, necondiționată și nelimitată. Dar, am putea avea această dragoste ca și realitate practică în viața noastră? Cum vor ști alții că sunt iubiți, dacă nu le-o arătăm?

IUBIRE PRIN CREDINȚĂ

Iubim prin CREDINȚĂ. Toate din viața de creștin se bazează pe credință; nimic din ceea ce am primit de la Dumnezeu nu a venit decât prin credință. Iubim prin credință la fel cum am primit și salvarea noastră – prin credință. Iubim prin credință la fel cum umblăm prin credință. Iubim prin credință la fel cum suntem umpluți de Duhul Sfânt, prin credință.

Este o limită? – Da. După ce începem să-i iubim pe alții tot atât de mult cum Isus ne iubește pe noi, doar atunci ne putem opri. Este voia lui Dumnezeu pentru noi ca să ne iubim unii pe alții, iar El nu ne poruncește să facem altceva care El nu ne-ar da puterea să o facem. Avem reamintirea în I Ioan 5:14 și 15 că dacă cerem ceva după voia Lui, El ne aude și răspunde. Vrei să poți iubi cu iubirea lui Dumnezeu? – Trebuie doar să iei această promisiune a Sa ca atare, așa cum are legătură cu porunca de a iubi, ia-o prin credință.

Odată, eu și cu un coleg de serviciu am primit o însărcinare. Dar, îmi era foarte greu să lucrez cu el. Îmi doream să-l pot iubi și știam că am primit și această poruncă de Sus, totuși nu o puteam face. Pur și simplu, nu putea genera iubire pentru acea persoană. Apoi, mi-am amintit de pasajul din I Petru 5:7, unde suntem încurajați să lăsăm pe seama lui Dumnezeu îngrijorările noastre, pentru că Lui îi pasă. În ascultare, I-am dat lui Dumnezeu problema și neputința mea, apoi am cerut cu credință ca să pot să-i arata dragostea Sa acelui coleg de muncă. Sentimentele care mă deranjaseră și pe care le-am tot ținut în inima mea au dispărut în clipa în care am considerat că de atunci încolo Dumnezeu urma să se ocupe de problemele mele. 

Peste câteva ore, cineva a strecurat o notiță sub ușa biroului meu. – Spre uimirea mea, era un răvaș care conținea scuzele colegului de serviciu, cu care avusesem relația tensionantă. Acesta, fără ca să știe despre hotărârea mea să-l iubesc, a hotărât și el că iubirea este răspunsul. Prin urmare, ne-am întâlnit la o cafea și pentru rugăciune, iar părtășia pe care am avut-o în acea după-amiază a fost mai caldă și mai rezultativă decât ne-am fi imaginat.

IUBEȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI

Fă o listă a persoanelor care nu-ți plac și cere-I lui Dumnezeu îndeplinirea promisiunii din I Ioan 5:14 și 15. Apoi, începe să-i iubești prin credință în promisiunea lui Dumnezeu.

Însă, te iubești tu oare pe tine însuți/însăți? Poate, de fapt, chiar și numele tău se va regăsi în acea listă. Cele scrise în capitolul 13 din I Corinteni sunt valabile atât pentru tine, cât și pentru cei pe care vrei să-i iubești prin credință și, deci le poți cere de la Dumnezeu. Roagă-L să-ți dea ochii Săi, astfel încât să te poți vedea așa cum te vede El. Isus te iubește fără rezerve, necondiționat. Te iubește atât de mult încât a murit pe cruce pe tine, în timp ce tu încă păcătuiai și nu erai conștient de nevoie iertării Lui. Așadar, dacă Însuși Dumnezeu te poate iubi atât de mult, cine ai fi tu ca să nu fii de acord?

Roagă-te pentru fiecare persoană din listă și roagă-L pe Duhul Sfânt să te umple cu iubirea lui Dumnezeu pentru fiecare din ei. Data viitoare când îi întâlnești sau vorbești cu cineva din lista ta, bazează-te pe iubirea lui nelimitată, inepuizabilă și copleșitoare pentru ei, ca și un act al credinței. Așteaptă-te că Dumnezeu va lucra prin tine, prin credință. Și așteaptă-te că El va pune în valoare zâmbetul tău, cuvintele tale gingașe, răbdarea ta ca să-i exprimi iubirea Sa față de ei.

Încearcă această dragoste asupra fiecărui „dușman” din viața ta – oricine te supără ori te ignoră, te plictisește ori te înjosește – deci fiecare ființă umană pe care o cunoști. Apoi, așteaptă să vezi rezultatele. Bărbații și femeile din jurul nostru abia așteaptă să fie iubiți/iubite cu dragostea irezistibilă a lui Dumnezeu.

Călătoria părea mai lungă decât de obicei, în acea noapte ploioasă din aprilie. Bărbatul de la volan tocmai aflase despre porunca lui Dumnezeu privind iubirea necondiționată, similar modului în care Dumnezeu Însuși Și-a iubit copiii Săi. Și acum, pe fundalul mișcărilor ștergătoarelor de parbriz, acesta nu-și putea lua gândul de la imaginea fiului său Wayne, care-i apăruse în minte.

A fost o ceartă prostească despre ... bizar, dar nici măcar nu-și putea aminti subiectul. Dar, Wayne a zbughit de acasă și nu a mai auzit de el, de atunci. Au trecut luni întregi de atunci, iar el nu știa dacă feciorul era mort sau viu. Dorul devenea tot mai apăsător, iar în gât i se formase un nod. „O, Doamne”, a izbucnit el în întuneric, „nu aș putea crede că Wayne nu mai este în viață. Știi că trebuie să mă împac cu el. Orice a fost, vreau să-i spun că-l iubesc”. Pe obraz i s-au prelins lacrimi, care apoi au dispărut în barba lui încărunțită. „Te rog, Tată”, a șoptit el răgușit, „lasă-mă să-i spun fiului meu cât de mult îl iubesc”.

A trecut de colțul străzii și a aruncat o privire spre casă. Vedea bine? – În camera lui Wayne lumina era aprinsă. Unicul lucru care aceasta ar fi putut însemna era că băiatul revenise acasă. Lăsând mașina pe carosabil, tatăl s-a repezit spre casă, prin ploaia torențială. „Wayne”, a strigat el. „Tu ești, fiule?”

Deja se crăpa de ziuă, iar tatăl și fiul încă discutau. „Mi-era atât de frică să vin acasă, tată”, îi spunea fiul. „Aveai orice drept să mă urăști”.

„Nu te urăsc, fiule”, i-a replicat tatăl. „Și Dumnezeu și eu te iubim așa cum ești”. Tatăl și fiul s-au îmbrățișat. „Ne vom descurca – tu, eu și Dumnezeu”.

Cât de palpitant e să ai la dispoziție o așa forță dinamică și plină de viață! Ne este dată de la iubitul nostru Salvator, Isus Cristos. El ne promite în Cuvântul Său că ne va pune la dispoziție tot ceea ce avem nevoie. Nu mai e nevoie să ghicim, să sperăm ori să ne dorim – trebuie doar să primim dragostea Sa prin credință, chiar acum.

Memorizează capitolul 13 din I Corinteni și roagă-L pe Dumnezeu să consolideze în viața ta adevărurile proclamate în pasaj despre dragoste, zi de zi, în timp ce te bazezi prin credință și nelimitat pe resursele dragostei, care îți sunt la dispoziție prin Duhul Sfânt. Le-a schimbat viața milioanelor de oameni. Ți-o poate schimba și pe a ta, prin următoarea rugăciune pe care te invit să o rostești cu credință:

„Dumnezeule, Cel care afirmi despre Tine însuți că ești ”Dragostea”, mă hotărăsc să ascult de porunca ta ca să iubesc așa cum Tu o faci. Fac apel la promisiunea ta, ca să pot iubi prin credință și mă încred în Tine că mă vei împuternici prin dragostea desăvârșită a Duhului Tău Sfânt.

Punerea în practică

1.    Ce ți-a plăcut cel mai mult (ce ți-a atras atenția)? 

2.    De ce? 

3.    Cu cine ai putea împărtăși această informație?