Discurs Bordea Adrian

ZIUA EUROPEANĂ A JUSTIŢIEI CIVILE

 

  

Judecător dr. Adrian Bordea, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

 

Stimată doamnă președintă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

Domnule ministru al justiției, distinşi invitaţi,

Doamnelor și domnilor,

Ne bucură prezenţa la această festivitate a reprezentanţilor unora dintre misiunile diplomatice cu care colaborăm.

Ziua europeană a justiției civile reprezintă încă un moment de reflecție asupra armonizării efective a dreptului, în spațiul juridic european, astfel încât justiția să răspundă nevoilor generale, dar și particulare pe care Statele Membre le reclamă.

Tratatul de instituire a Comunității Europene, continuat prin Programul de la Haga (2004) privind consolidarea libertății, securității și justiției în UE, iar ulterior, prin programul de la Stockholm (2010), sunt puncte de referință ale creației spațiului juridic european, definit în strânsă legătură cu evoluțiile politicilor în domeniul circulației persoanelor, mărfurilor și serviciilor, dar și cu asumarea de către Statele Membre, a responsabilității evoluțiilor politicilor în aceste domenii.

Măsura responsabilității este dată de calitatea procesului de legiferare la nivel național, elaborat în concordanță cu dreptul european, de preocuparea pentru standardizarea și definirea termenilor și conceptelor în strânsă legătură cu stabilitatea și predictibilitatea legislațiilor naționale.

             Ziua Europeană a justiției civile reprezintă și recunoașterea și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor europeni, punând în mâna profesioniștilor instrumente eficiente, necontradictorii, susceptibile de interpretare uniformă. Numai astfel, noțiunea abstractă de drepturi ale  „cetățeanului european” se transformă într-o realitate concretă.

 Programul de la Stockholm a stabilit priorităţile Uniunii Europene pentru spaţiul de justiţie, libertate şi securitate, în baza realizărilor programelor de la Tampere şi Haga  și care vizează continuarea acestor priorități, prin acţiuni axate pe interesele şi nevoile cetăţenilor și societății în ansamblul său. În spiritul acestui document programatic,  „Europa drepturilor” trebuie să fie un spaţiu în care cetăţenii îşi pot exercita pe deplin dreptul la liberă circulaţie. Diversitatea este respectată, iar grupurile de persoane cele mai vulnerabile (copiii, minorităţile, victimele violenţei etc.) sunt protejate; în acelaşi timp este  abordată problema tot mai actuală a rasismului şi a xenofobiei.

Realităţile sociale din spațiul european, au condus la elaborarea programului specific  „Justiţie civilă”, prin Decizia comună nr. 1149/2007/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei, prin care s-a urmărit asigurarea securităţii juridice şi îmbunătăţirea accesului la justiţie, promovarea recunoaşterii reciproce a hotărârilor în cauzele civile şi comerciale, garantarea bunei administrări a justiţiei, promovarea formării, în domeniul dreptului comunitar al Uniunii Europene, a reprezentanţilor profesiilor juridice, evaluarea condiţiilor necesare pentru consolidarea încrederii reciproce, respectând, în acelaşi timp, independenţa sistemelor judiciare. În această privință, România este angajată în proiecte cu finanțare externă, amintind cooperarea româno-elvețiană sau pe cea cu Norvegia și Olanda.
Într-un spaţiu european de justiţie, exercitarea de către cetățeni a drepturilor și libertăților nu este un privilegiu, ci aplicarea în concret a directivelor europene, care au definit problematica de interes comun în procedurile de cooperare în domeniul justiției și afacerilor interne, subordonate obiectivului principal de îmbunătățire a actului de justiție și responsabilizare a sistemului judiciar.

Cooperarea judiciară în materie civilă presupune respectarea regulilor generate de principiile rezolvării conflictului de legi, înlăturând echivocul unor reglementări conflictuale privind legea aplicabilă, distingând între problemele referitoare la fondul litigiului, forma și validitatea actului juridic sau executarea. Sistemul propus, de cooperare judiciară, creează un maximum de certitudine și previzibilitate, dând justificare conceptului „lex voluntatis” în desemnarea legii aplicabile.

Aspectele expuse nu sunt însa noi. Încă din anul 1910, Joseph Beale în lucrarea sa „What governs the validity of a contract”  considera rezolvarea conflictului de legi prin preciziune și simplitate în condițiile existentei unei „minime legături” între evenimente și sistemul de drept desemnat să guverneze litigiul.

Metodele alternative de rezolvare a litigiilor, pot juca şi ele un rol important în aplanarea conflictelor şi, în acest sens, sunt de remarcat inițiativele legislative făcute în România pentru reglementarea şi valorizarea acestora.
Justiţia civilă, dincolo de avantajele conferite persoanelor fizice, contribuie la creşterea economică a UE, în condiţiile de egalitate oferite în toate ţările pieţei unice, a mediului de afaceri, prin instituții eficiente de recuperare a creanţelor comerciale, simplificarea executării hotărârilor judecătoreşti, sau  modernizarea procedurilor de insolvenţă la nivelul UE.

România a făcut eforturi considerabile pentru sporirea eficienţei propriului sistem juridic şi implementarea reformelor judiciare necesare în cadrul programelor economice, contribuind  astfel şi la punerea în aplicare a programului „Justiţie pentru creştere”. 

Marcarea  Zilei  Europene  a Justiţiei Civile,  prin activităţi specifice de informare, prezentare şi dezbatere,  îşi propune să aducă  justiţia mai aproape de cetăţean, să faciliteze informarea acestuia despre progresele realizate în atingerea standardelor de funcţionare a justiţiei, ca justiţie europeană, precum  şi a  modalităţilor  de a exercita şi  beneficia de drepturile lui.

Instanţele şi parchetele şi-au deschis în aceste zile porţile pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor care manifestă un interes, nu atât faţă de actul de justiţie sau a modului de funcţionare a instituţiilor judiciare, cât faţă de propria sa valoare.

Justiţia românească este în plin proces de schimbare, cu toate costurile presupuse, atât la nivel de sistem cât şi la nivel de societate. Efectele benefice vor apărea însă  numai dacă sistemul va respecta cetăţeanul, iar  societatea va  înţelege şi va respecta ireversibilitatea  procesului.

Din această perspectivă încrederea cetăţeanului este  unul dintre  cei mai importanți indicatori ai calităţii justiţiei, evaluarea astfel stabilită, rămânând una dintre cele mai sensibile judecăți de valoare, acțiunea cognitivă alăturându-se celei axiologice, într-un raport ontologic în care aspectele profesionale se îmbină indestructibil cu cele morale, pentru a da nota unui sistem.

Doresc succes justiției , în general și justiției europene civile, în special !