Natalia Grădinaru

Modelele de interacțiune interetnică și comportament cotidian. În baza cercetărilor de teren din satele Şaptebani și Cinișeuți din Republica Moldova

Natalia Grădinaru

Institute of Cultural Heritage, The Ministry of Education, Culture and Research of Moldova, Chişinău, Moldova


Patterns of Interethnic Interaction and Daily Behavior. Based on Field Research in the Villages of Şaptebani and Cineşeuţi in the Republic of Moldova

Abstract: The present article deals with some models of ethnic interaction between the majority and Ukrainian ethnic group on the base of the field studies and inquiries. The author also identifies and analyzes common behavior and cultural models of ethnic Ukrainians’ community from the studied villages. At the level of perception of Otherness the research results showed a wide spectrum of attitudes and models of behavior dependent on cultural medium, forms of mass communication, personal experience of direct contact, and stereotypes of social medium.

Keywords: intercultural, ethnic interaction, Ukrainians, representations, Republic of Moldova

Introducere

Problema interacțiunii etniilor conlocuitoare într-un anumit teritoriu continuă să rămână un subiect de actualitate în mediul științific din Republica Moldova. Coexistența mai multor etnii (grupuri entice, minorități naționale), care se diferențiază semnificativ din punct de vedere numeric, determină implicarea grupurilor non-dominante din punct de vedere lingvistic și cultural în varii procese etnice, cum ar fi asimilarea etnică, aculturația, consolidarea etnică, integrarea interetnică. Factorii ce au determinat aceste procese sunt de ordin extern (comunitatea teritoriului, raportul numeric al grupurilor de contact, dominația culturală și lingvistică etc.), dar și de ordin intern (valorile și atitudinile culturale care întrețin diferențele culturale și confesionale).

În Republica Moldova, ucrainenii reprezintă cel mai numeros grup etnic și locuiesc preponderent în nordul și estul teritoriului ei (în așezările rurale și urbane din raioanele Rîșcani, Glodeni, Edineț, Briceni, Ocnița, Drochia, Camenca, Rîbnița) și în orașele mari (Chișinău, Bălți, Tiraspol și Tighina).

Problema interacțiunii interetnice a fost analizată în numeroase studii din domeniul etnologiei, sociologiei etnice, științelor politice și demografice, psihologiei sociale, etnice și interculturale de către specialiști consacrați: Constantin Popovici, Valentin Zelenciuc, Olga Luchianeț, Veceslav Stepanov, Ecaterina Cojuhari, Victor Cojuhari, Irina Caunenco, Oleg Galușcenco, Nina Ivanova, Alexei Romanciuc. Totuși, formele actuale de interacțiune interetnică și modelele de comportament cotidian ale ucrainenilor din comunitățile rurale nominalizate mai sus nu au intrat în vizorul cercetătorilor, motiv care ne-a determinat să elaborăm un sondaj de opinie la acest capitol. Armonia convețuirii interetnice în acest gen de comunități, intens percepută de noi în timpul cercetărilor de teren prin metoda observației și în comunicarea vie cu oamenii locului, a fost imboldul și îndemnul central spre aprofundarea cercetării de față.

Necesitatea studierii relațiilor interetnice rezidă în reușita sa de a favoriza perceperea mecanismelor de construire a identității etnice a ucrainenilor, dar și a proceselor de pierdere a identității etnice / înaintării unei alte identități, elucidarea reprezentărilor construite de către etnicii titulari vizavi de grupurile minorităților conlocuitoare și invers, autoidentificarea minorităților în procesul de integrare, permițând identificarea și întelegerea unor căi de soluționare a degradării etno-identitare prin care trec aceste grupuri etnice.

Satul Șaptebani din raionul Rășcani, conform recensământului din anul 2004, deține o populație de 1 740 de locuitori, dintre care: bărbați – 819, femei – 921.

Componența etnică (pe naționalități, conform datelor recensămîntului din 2004, se prezenta în felul următor:

nr. ord.

Naționalitate

Nr.locuitori

% de locuitori

1

Moldoveni/Români

1 213

69.71

2

Ucraineni

500

28.74

3

Ruși

21

1.21

4

Găgăuzi

2

0.11

5

Altele

4

0.23

Conform aceleeași surse, în localitate au fost înregistrate 735 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane.

Pentru prima dată, satul Șaptebani a fost menționat documentar în anul 1425 cu denumirea Stăncăuți. În 1904, conform „Dicționarului Geografic” semnat de Zamfir Arbore, „Șaptibani sau Stăncăuți” avea 112 case, cu o populaţie de 790 suflete, „locuitorii erau ţărani români, cari posedau pământ de împroprietărire 1 035 desetine. Ţăranii se mai ocupau şi cu cărăuşeria”.

Apartenența etnică predominantă, potrivit rezultatelor recensământului din Republica Moldova efectuat ulterior, în 2014, se prezintă astfel:

Moldoveni

Ucraineni

Ruși

71.8%

25.0%

1.4%

1 048

365

20

Relieful din zonă este predominant de câmpie deluroasă. Pe teritoriul satului se întâlnesc numeroase bazine acvatice de mărime medie și o pădure de foioase. Localitatea are potențial ecoturistic, dispunînd de acest vast teritoriu forestier, care poate servi drept loc de odihnă.

La Șaptebani se extrage zăcământ de piatră, cariera fiind situată între satul Șaptebani și satul Văratic. Resursele agroclimatice specifice satului vizează livezile (de mere), terenurile agricole (dintre culturi: sfecla de zahăr, grâul, floarea-soarelui).

Satul Cinişeuţi este o localitate în raionul Rezina. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2 734 de persoane, iar structura etnică a populaţiei era următoarea:

Nr. Ord.

Naționalitate

Nr.Locuitori

% de Locuitori

1

Moldoveni/Români

2 004

73.3

2

Ucraineni

661

24.18

3

Ruși

50

1.83

4

Găgăuzi

2

0.07

5

Bulgari

3

0.11

6

Evrei

1

0.04

7

Polonezi

1

0.04

8

Romi/Țigani

8

0.29

9

Altele

4

0.15

Conform recensământului efectuat în anul 2014, apartenența etnică predominantă din satul Cinișeuți, raionul Rezina se prezenta astfel:

Moldoveni

Ucraineni

Ruși

79.3%

17.6%

1.7%

1 952

432

43

Dacă comparăm procentul de prezență a ucrainenilor, observăm că în intervalul dintre recensăminte, timp de 10 ani, acesta a scăzut drastic în detrimentul populației majoritare. Presupunem că această scădere se datorează, în primul rând, gradului înalt de migrație în zonele urbane, inclusiv în afara hotarelor Republicii Moldova. În al doilea rând, considerăm că un rol important revine procesului de autoidentificare a indivizilor din această comunitate (mulți dintre cei care în 2004 se declarau ucraineni, în 2014 își asumă apartnența la comunitatea de moldoveni sau de ruși).

La începutul secolului XX, satul Cinişeuţi număra 480 de gospodării, o biserică din piatră, spital, şcoală primără, moară, aici are loc săptămânal un mare iarmaroc de vite În 1880, la şcoala din Cinişeuţi (care activa din 1861) a fost deschisă o clasă specială, unde elevii erau deprinşi cu meşteşugul olăritului.

În perioada sovietică în aceste sate funcționau școli cu predare în „limbă moldovenească”, care aveau în fiecare promoție o clasa cu predare în limba rusă. De obicei, majoritatea elevilor erau de origine ucraineană.

Menţionăm că în perioada regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească, toate grupurile etnice din spațiul Pruto-Nistrean au fost supuse unui continuu proces de rusificare, atingând palierele lingvistice, sociale, culturale. Ca urmare, majoritatea reprezentanților minorităților etnice s-a detașat de valorile tradiționale proprii, de limba maternă și au urmat strategii identitare hibride. În cazul ucrainenilor, consemnăm trei tipare: 1) dezicerea de identitatea „ucrainean”; 2) înaintarea identităţii de „rus” sau „moldovean”; 3) prezentarea unei identităţi neutre – identitatea de „hohol”.

Aspecte metodologice

Prin artiolul de față, în baza unui sondaj de opinie și a cercetărilor de teren realizate în rândul locuitorilor (ucraineni, români/moldoveni) din satele Șaptebani (r-nul Rășcani) și Cinișeuți (r-nul Rezina), vom releva conceptele locuitorilor asupra propriei identități entice, interacțiunii interetnice (interculturale), asimilarea diferitelor practici culturale. La fel, for fi identitifcate și analizatemodelele de comportament cotidian al acestui grup etnic.

Studiul s-a efectuat pe parcursul anului 2014 în satul Cinișeuți, raionul Rezina și pe durata anului 2016 – în satul Șaptebani, raionul Râșcani. Subiecții au fost persoane cu vârsta cuprinsă între 16-78 de ani, majoritatea din cei intervievați fiind de vărstă medie (89 persoane din satul Șaptebani și 110 din Cinișeuți). Apartenența etnică a respondenilor: moldoveni/români, ucraineni, ruși.

Am optat pentru cercetarea acestor sate din mai multe puncte de vedere. Ambele sunt sate mixte, au același procent de prezență a ucrainenilor, dar colportă o diferență la nivel conceptual de percepție a identității entice a „celuilat” și a relațiilor interculturale.

Dimensiunea eșantionului din satul Șaptebani a fostde 89 de persoane, care corespunde aproximativ 0,2% din locuitorii ucraineni. Eșantionul a cuprins toate tipurile de indivizi, ținându-se cont de vărsta celui intervievat. Am optat pentru a intervieva un număr mai mare de persoane de vârstă medie, în special în rândul populației ucrainene. Dat fiind că ne interesa și felul în care este perceput grupul etnic al ucrainenilor, am intervievat populația vorbitoare de limbă română și rusă.

Materialul empiric: date și analiză

Pentru a ințelege cum se raportează ucrainenii la mediul multietnic în care locuiesc, vom analiza răspunsurile respondenților cu privire la atitudinea lor față de modelele de interacțiune și comportament cotidian. Dat fiind faptul că e foarte important să se facă distincție între convingerile declarate ale indivizilor cu strategiile uzitate în comunicarea de zi cu zi, vom interveni pe parcurs cu completări, rezultate din propriile observații.

Prima deducție care rezultă din analiza răspunsurilor respondenților la sondaj indică asupra faptului că pentru majoritatea ucrainenilor din satul Șaptebani etnia nu a devenit o categorie socială importantă și nu are efect asupra percepției lor asupra lumii. Astfel, 58 % dintre respondenții din satul Șaptebani au afirmat că „pentru mine nu contează naționalitatea mea și naționalitatea oamenilor din jurul meu”; doar 42 % dintre respondenți au remarcat că „eu niciodată nu uit că sunt reprezentantul etniei ucrainene în Republica Moldova”. Concomitent, aceștia sunt conștienți de creșterea importanței identificării etnice în general: 49 % din respondenți consideră că „omului modern nu-i este neapărat necesar să se simtă reprezentant a unei naționalități”, în timp ce 51 % consideră că „o persoană are nevoie să se simtă parte a unui grup etnic”.

Lucrurile stau puțin diferit în satul Cenișăuți, raionul Rezina. Din cei intervievați, peste 61 % au afirmat că etnia pentru ei se prezintă „o categorie socială importantă”, iar „apartenența lor etnică își lasă amprenta în viața cotidiană, relațiile interculturale”. Aceste reprezentări se regăsesc în comportamentul de zi cu zi al oamenilor. 40 % dintre persoanele căsătorite au spus că soțul lor „este o persoană de altă naționalitate”, preponderent fiind moldoveni și ruși.

La întrebarea „Cum ați reacționa la o eventuală căsătorie a fiicei Dvstră (fiu, frate, soră) cu o persoană de altă cetățenie?”, 24 % au răspuns că „indiferent”, 26 % „ar fi aprobat”, 25 % „nu ar aproba, dar nu se vor împotrivi”, 16 % „absolut nu ar fi de accord”, și 16 % „indeciși”. În plus, doar 35 % dintre respondenți cred că „căsătoria mixtă aduce la pierderea identității etnice”, în timp ce 48 % nu sunt de accord cu acest lucru, iar 17 % au fost indeciși.

Aproximativ aceeași repartizare procentuală o întâlnim și în mediul locuitorilor satului Cinișeuți, raionul Rezina: 28 % – „indiferent”, 25 % „ar fi aprobat”, 23 % „nu ar aproba, dar nu se vor împotrivi”, 15 % „absolut nu ar fi de accord”, și 15 % „indeciși”. Respectiv, 32 % dintre respondenți cred că „căsătoria mixtă aduce la pierderea identității etnice”, 44 % nu sunt de accord cu acest lucru, iar 16 % au fost indeciși. La întrebarea „Ești gata să accepți pe un moldovean în calitate de rudă apropiată” 56 % dintre respondenți ucraineni din satul Șaptebani au răspuns pozitiv și 17 % – negativ, care este în mare măsură în concordanță cu răspunsurile anterioare. 52 % au fost dispuși să accepte ca rudă apropiată un reprezentant al comunității etnicilor ucraineni, iar 50 % – pe cel al comunității etnicilor ruși.

Afilierea ucrainenilor la obicieurile autohtonilor sau lipsa fricii de „erodare etnică” s-a făcut remarcată și în preferințele culinare ale acestora – pe de o parte, predomină preparatele ucrainești (borșul ucrainesc, „deruni” sau „draniki”, colțunașii, păpănașii), pe de alta – mâncărurile tradiționale moldovenești (plăcintele, găluștele, friptura).

Conlocuirea armonioasă a grupurilor entice din aceste comunități poate servi ca exemplu de construirea a unei coexistenței pașnice în cadrul unei societăți multietnice, dar și ca antiexemplu. Fraza „Ia-ți parasolica și hai după picirișchi” este un exemplu de mixaj lingvistic și a devenit virală pentru satul Șaptebani. Și la Cinișeuți cuvintele ucrainești sunt des întâlnite în vorbirea de zi cu zi. De ex: colțunașii sunt numiți «chiroaște» sau «haidamaci cu chelea» (dat fiind dimensiunea mai mare a colțunașilor ucrainești, în comparație cu cei din bucătăria tradițională moldovenească), ambele cuvinte fiind de proviniență poloneză, cu semnsul de «cazac rebel» în Polonia (termenul, potrivit DEX-ului, are omolog și în turcă – haydamak, care se traduce ca bandit, tâlhar.

Același melanj s-a făcut observat și în alte în alte sfere ale vieții. Majoritatea respondenților au fost încântați să menționeze coabitarea cu alte etnii ca un factor de influență majoră, manifestată prin dobândirea unor noi calități. Printre calitățile valoroase, enumerându-se: ospitalitatea, bunăvoință, răbdarea, interesul și respectful pentru strămoși, obiceiurile și tradițiile, mentalitatea și manierele. Printre calitățile detestate, s-au enumerat: trufia și obrăznicia.

Predispunerea pentru relații strânse de prietenie cu alte etnii s-a făcut observată și în răspunsurile ce se referă la contactul zilnic. Astfel, la întrebarea „Sunteți gata să aveți în calitate de vecin un moldovean?” – locuitorii din satul Șaptebani 88 % au răspuns pozitiv, 2 % - negativ, iar 10 % s-au declarat nehotărâți. Răspunsurile la aceeași întrebare în ceea ce privește „rușii” a fost după cum urmează: 82,2 % negativ și, respectiv, 16 % nehotărâți. Repartiția procentuală pentru satul Cinișeuți se prezintă în următorul fel: 79 % au dat un răspuns afirmativ, 4 % negativ și 9 % nehotărâți, 8 % au refuzat sa răspundă.

În calitate de șef de origine „moldovean” sunt dispuși să aibă 74 % dintre intervievați din satul Șaptebani și, respectiv, 68 % din Cinișeuți. „Șef rus” au dorit să aibă – 66 % din indivizi din satul Șaptebani și 73 din satul Cinișeuți, „alte etnii” – 50 % dintre respondenți din satul Șaptebani și 51 % din Cinișeuți. În calitate de prieten apropiat – 87 %, 73 % și, respectiv, 58 %. Este evident, că ucrainenii mențin o complementaritate ridicată în ceea ce privește diferite grupuri etnice. Specific pentru aceste sate este faptul că cel mai înalt grad de încredere în toate domeniile vieții îl atribuie moldovenilor și abia după aceastaapoi – rușilor.

În același timp, ucrainenii au păstrat intact sensul valoric al propriilor tradiții și obiceiuri. Astfel, la întrebarea „Respectați obiceiurile și riturile practicate la nașterea unui copil?”, „Da, în totalitate”, au declarat 56 % dintre respondenți, „Da, în mare parte” – 44 %, în timp ce „nu” au spus doar 4 % dintre respondenți. La aceeași întrebare, dar cu referire la obiceiurile de nuntă, răspunsuri negative au fost dat de doar 3 %, în timp ce „complet” și „partial” – 57 % și, respectiv, 47 %. În ceea ce privește ritualul funerar, răspunsurile afirmative au predominat.

După cum era de așteptat, în categoria sărbătorilor tradiționale și elementelor de patrimoniu s-au regăsit și cele generate de epoca sovietică. De exemplu, printre cele mai populare sărbători, predomină cele religioase (Sfintele Paști, Craciun, „Sviatoi vecer” (Seara Sfântă), Anul Nou și „Maslenița”). Câțiva dintre tinerii intervievați au menționat – Halloween-ul. Peste 90 % dintre respondenți au afirmat că respectă sărbătorile tradiționale, dintre care 54 % - permanent.

79 % dintre respondenți au declarat că știu cântecele lor populare și, cu încredere, au enumerate melodii devenite populare în era presovietică: „Неся Галя воду”, „Грицю, Грицю, до роботи”, „Ой, на горі два дубки”, „Вечір надворі”, „Калинка”, „Ой, у вишневому садочку”, „Черный ворон”, etc. Printre cântecele populare tradiționale, se regăsesc însă și melodiile create în epoca sovietică, „Katiușa” „Oi, tvetet calina v pole u rucia”.

Concomitent, mulți respondenți au menționat o mare varietate de obiceiuri și ritualuri populare – de la nunți și botezuri la înmormântări și luare de rămas bun de la iarnă. Ritualurile stabilite în timpurile sovietice, cum ar fi serbarea „Anul Nou”, au fost menționate în repetate rânduri. Acest fapt conduce la ideea că cei 25 de ani de la prăbușirea ideologiei sovietice și-au lăsat amprenta asupra populației în etate, dar apare sub o formă mult transformată și se întâlnește mai puțin frecvent.

Un deosebit interes prezintă analiza importanței pe care o are religia în viața cotidiană a satelor. 78 % dintre respondenți au declarat că se consideră a fi oameni de credință, 5 % a negat cu tărie acest lucru, 13 % ș-au schimbat opinia pe parcursul interogării, 4 % au fost indeciși. Dintre ei, 83 % merg la biserică, dar numai 16 % fac acest lucru în mod regulat, 26 % merg la biserică de sărbători, 48 % - de la caz la caz, iar 11 % au fost indeciși. În concluzie, atestăm un grad mai scăzut de religiozitate.

Răspunzând la întrebarea „Pe cine din persoanele de vază de etnie ucrainenană cunoașteți?”, cel mai frecvent respondenții au nominalizat: Mark Tkaciuk, fost politician communist (PCRM); Serghei Covalciuc, fotbalist; Natalia Gordienko, cântăreață, participantă la mai multe concursuri internaționale.

Concluzii preliminare

În baza celor analizate, enunțăm că răspunsurile informatorilor și celor respondați din satul Șaptebani (r-nul Râșcani) și satul Cinișeuți (r-nul Rezina) au identificat lipsa dovezilor care ar confirma existența situațiilor nefavorabile la nivel comunicativ și cultural-simbolic pentru ucrainenii din aceste localități. Interacțiunea la nivel individual și de grup, dar și la nivel de interpenetrare a elementelor culturii materiale și spirituale nu întâmpină obstacole; lipsesc cu desăvârșire tendințe de izolare și evitare a contactelor cu cei de altă etnie.

Conlocuirea armonioasă a grupurilor entice din aceste comunități poate servi ca exemplu de construire a unei coexistenței pașnice în cadrul unei societăți multietnice, dar și ca exemplu de melanj cultural. Procesul de concepere a imaginii cu referire la o identitate etnică se realizează pe parcursul vieţii individului, care își construiește judecăţile despre „celălalt” pe baza contactului direct cu acesta, şi/sau prin ceea ce i-au furnizat indivizii din mediul lui social. Informațiile adiacente sau steriotipe îi sunt prezentate, de asemenea, în cadrul relaţiilor inter-umane (familie, grup de prieteni, vecini etc.) de cultura în care există (modelele culturale, istorie, literatura, arta) și de formele de comunicare în masă.

Rezultatele sondajului realizat în aceste comunități relevă un potențial înalt în planul interațiunii tolerante între idivizii acestor comunități și reiterează modele de comportament cotidian ideal. Se poate de presupus că procesul se datorează coexistenței îndelungate a grupurilor etnice, în care tradițional procesele integrative au prevalat asupra proceselor de diferențiere. Chiar dacă acest model de comportament trebuie păstrat, volatizarea diferențelor specifice condiționează un melanj cultural, manifestat prin transformări sociale, lingvistice și culturale.

În cadrul studiului empiric am stabilit că între etnia titulară și cea ucraineană nu există distanațare, în ciuda heterostereotipurilor sau preferințelor etnice ale unor indivizi sau instituții și organizații culturale. Spre deosebire de alte regiuni, în ierarhia preferințelor etnice ale ucrainenilor, locul principal este rezervat etniei titulare. Investigaia realizată este dovada faptului că experiența interacțiunii pozitive este un mecanism important în transformarea imaginii grupurilor care interacționează și în consolidarea relațiilor interetnice armonioase.

Concluzionînd, putem menționa că problemele care au fost abordate în acest studiu necesită o continua investigație atât din perspectivă emică, cât și din cea etică. Cunoașterea valorilor etniilor conlocuitoare ne vor ajuta să consolidăm potenialul multicultural al societății și va fi în stare să schiţeze evoluţia climatului interetnic din Republica Moldova.

Referințe:

Nicoglo Diana. Unele particularități (2012). Unele particularități ale tradițiilor alimentare ale ucrainenilor din Republica Moldova (în baza investigațiilor de teren). Revista de Etnologie și Culturologie, nr. 11-12, 2012, pp. 14-23.

Кожухарь В. Г. Украинцы Молдовы и процессы этнической интеграции. Материалы международной научно-практической конференции 22-23 октября 2003 г., Кишинев, 2003, pp. 186-195.

Степанов В. (2006). Развитие этногосударственного законотворчества в Республике Молдова (1985-2005 гг.) и деятельность государственных учреждений в деле защиты прав и свободных национальных меньшинств (на примере украинского населения). Revista de Etnologie și Culturologie, nr. 1, 2006 , pp. 81.