Carousel imageALECLA 2020Anticus Multicultural Association

Sâmbătă, 19.09.2020, Bogdan Ocheșel, solist al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” a întâmpinat răsăritul soarelui cântând publicului de pe faleza Cazinoului constănțean. Într-o atmosferă magică, localnicii și turiștii sosiți la statuia lui Eminescu au ascultat cu deosebită plăcere concertul flash susținut cu prilejul participării solistului la emisiunea „Gloria dimineților pontice” realizată de Șuraleu onlain teveu. (Citește mai mult)

În ultima zi a lunii august în Constanța a avut loc expoziția de figurine și măști Arșura. Acesta este numele artistului, dar și al personajului pe care îl întruchipează figurinele și măștile sale. A fost o expoziție blitz desfășurată pe faleza Cazinoului la răsăritul soarelui, în intervalul 06:15-06:30. L-am întrebat pe expozant de ce s-a hotărât să expună în zori de zi.

- Am dorit să fiu prima persoană care salută Ziua Limbii Române, ne-a răspuns acesta.

- De fapt, cine ești tu, Arșura?

- Eu sunt o ființă hibrid. Sunt jumătate om, jumătate pom. Mă puteți recunoaște după mâinile și picioarele strâmbe și după degetele alungite care seamănă cu niște vreascuri. Am urechile ascuțite, nasul strâmb și un corn în frunte. Însă dețin puteri magice. Cunosc multe trucuri și vrăjitorii și mă pot metamorfoza. Mă pot arăta sub forma unui fir de iarbă sau a unei păsări, pot lua înfățișarea unui iepure sau a unui urs. (citește mai mult)


Arșura este o ființă criptică, forestieră, nocturnă, a cărei prezență a fost semnalată într-o imensă arie geografică începând din pădurile din munții Tian Șan și Pamir, din Siberia și zona lacului Baikal, până în munții Ural și Caucaz, în codrii de pe Volga, din Lituania, Polonia și nordul Mării Negre. Pe scurt, în toate zonele în care tătarii locuiesc și obișnuiesc să spună basme copiilor lor. Deși majoritatea oamenilor de știință îl consideră o combinație de folclor și identificări eronate, numărul mare al martorilor oculari îi determină pe unii savanți să își exprime interesul față de această entitate misterioasă a pădurilor susținând că este vorba de o ființă din categoria criptozoologiei.

Numele Arșura apare sub diferite derivate care au sensul „jumătate”: „Șuralî”, „Șúrelí”, „Arçura”, „Arçora”, „Arșora”, „Arçori”, „Yarîmlîk” sau „Yarîmtîk”. Se zice că ar avea doar o jumătate de suflet și că ar fi înzestrat cu puteri supranaturale, că își poate schimba forma și dimensiunile corpului. Este capabil să se arata atât sub forma unui fir de iarbă, cât și sub cea a unui copac foarte înalt. Se poate arăta și ca un om cu degetele subțiri și lungi ca niște vreascuri și un corn mic în frunte. Un fel de hibrid, jumătate om, jumătate pom. Uneori se manifestă ca o ființă teribilă, răutăcioasă, care imită vocea diferitelor animale din pădure. Alteori nu este deloc rău. Îi place să se joace. Își apără teritoriul ascunzând toporul tăietorului de lemne, ademenindu-l în desișul fără ieșire și gâdilându-l până la moarte. Protejează animalele și păsările codrului spunându-le când să migreze. (Citește mai mult)

Șuraleu este un personaj mitic care trăiește în adâncurile pădurilor din basmele tătarilor. Cunoscut încă din fragedă copilărie, este greu de imaginat un personaj mai popular la tătari decât acest spirit al pădurii. „Martorii oculari” îl descriu de obicei ca fiind o creatură scundă, pricăjită, cu corp păros sau lânos, cu degete subțiri și lungi ca niște vreascuri și cu un corn mic în frunte. Un fel de hibrid: jumătate om, jumătate pom.

Tătarii îl numesc „Șuralî”, „Șúrelí”, „Arçura”, „Yarîmlîk” sau „Yarîmtîk”, toate fiind derivate din etimoane care au sensul „jumătate”. Căci el are doar o jumătate de suflet și este înzestrat cu puteri supranaturale. Tipul acesta de „jumătate de om” se manifestă sub diferite denumiri și la alte popoare asiatice sau est-europene. În general, sunt personaje fantastice care își pot schimba dimensiunea corpului. Pot locui chiar într-un om. Sunt nocturne, obraznice și disprețuitoare. Se amuză pe seama altora și li se atribuie vocile care par a râde ale bufnițelor sau ale altor păsări nocturne. (Citește mai mult)

Not seeing anything above? Reauthenticate

Liliana Popa ne invită într-un adevărat periplu prin sălile Muzeului de Artă Constanța sub călăuzirea doamnei Doina Păuleanu, directorul muzeului. Aflăm astfel lucruri inedite atât despre istoria clădirilor în care muzeul își desfășoară astăzi activitatea cât și despre înființarea sa pe baza colecției de pictură și sculptură provenită de la pinacoteca orașului și îmbogățirea de-a lungul timpului cu lucrări transferate de la Muzeul Național de Artă, dar și prin achiziții și donații făcute de Marius Bunescu, Ion Jalea, Boris Caragea. (Citește mai mult)

Duminică 09.08.2020, ora 18:00, la Monumentul Marinarilor Români de pe faleza Cazinoului din Constanta a avut loc un maraton al poeților, prozatorilor, dramaturgilor și epigramistilor constănțeni. Organizatorii evenimentului au fost doamna Liliana Popa de la Radio România București FM și Constanta PULS TV ONLINE – Constanta, cu sprijinul Asociației Multiculturale Anticus. (Citește mai mult)

Cuvântul doamnei Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, în deschiderea Primului Buletin al Popoarelor Indigene

Îmi face plăcere să iau cuvântul în deschiderea primului buletin UNESCO al popoarelor indigene, care pune un accent special pe rezistența acestora în fața pandemiei COVID-19. Acest buletin prezintă cele mai importante lucrări desfășurate în ultimele luni în vederea prioritizării problemelor indigene - iar Grupul de Lucru Intersectorial al UNESCO pentru Problemele Popoarelor Indigene a jucat un rol important în acest an în sprijinirea diversității culturale și a drepturilor omului, în conformitate cu misiunile de lungă durată ale Organizației noastre .

Această acțiune a luat naștere dintr-o concluzie comună - pandemia nu a creat inegalități, le-a agravat pe cele existente și a dezvăluit discrepanțele dintre diferitele grupuri sociale. În multe zone, populațiile indigene se află între cele mai precare și marginalizate grupuri. Această realitate dificilă a fost ilustrată în mod clar de Pat Turner, directorul executiv al Organizației de Sănătate a Consiliului Național al Comunității Aborigene din Australia, care a declarat: „Nu încape niciun fel de îndoială. Dacă intră COVID-19 în comunitățile noastre, vom dispărea.”

(Citește mai mult)


În dimineața aceasta a plecat dintre noi Alexandra Flora Munteanu. Scriitor, traducător, critic literar și haijin de prestigiu al urbei, Alexandra a fost membră a Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu”, vicepreședinte al Societății de Haiku Constanța și unul dintre cei mai activi membri ai Asociației Multiculturale „Anticus” din partea căreia în anul 2018 a primit Premiul „Melek Amet” pentru Artă și Interculturalitate. A făcut parte din grupul care a pus în mișcare și a susținut fervent inițiativa „Constanța – Cetate a Literaturii UNESCO”. Probabil că cel mai bine s-a simțit ca haijin. Ne mărturisește experiența sa petrecută pe tărâmul poeziei japoneze în articolul „Ce a însemnat haikuul pentru mine” care a prefațat volumul „Printre anotimpuri”. A fost, de fapt, ultimul volum al Alexandrei, publicat în 2019 la Anticus Press. (Citește mai mult)