Avertizare privind starea poluări aerului atmosferic

În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depăşească după amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste.

Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cît şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli. Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie (PM10 şi 2,5 mkm).

Oxizi de azot (NO, NO2)

Caracteristici generale

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

- monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor şi inodor;

- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic, înecacios.

Dioxidul de azot în combinaţie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat.

În prezenţa luminii solare, oxizii de azot pot reacţiona şi cu hidrocarburile, formînd oxidanţi fotochimici.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atît suprafaţa terestră cît şi ecosistemul acvatic.

Surse antropice

Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci cînd combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.

Efecte asupra sănătaţii populaţiei

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atît pentru oameni cît şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decît cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.

Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducînd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor şi animalelor

Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetaţiei prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creştere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor, provocînd boli precum pneumonia şi gripa.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea ţesăturilor si decolorarea vopselelor, degradarea metalelor.

Dioxid de sulf (SO2)

Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii.

Surse naturale

Erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice

Sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei şi hîrtiei şi, în măsura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane.

Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.

Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii şi ţesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Efecte asupra mediului

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi solului.

Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor.

Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hîrtia, pielea şi componentele electrice.

Monoxid de carbon (CO)

Caracteristici generale

La temperatura mediului ambiant, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atît naturală cît şi antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale

Arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.

Surse antropice

Se formeaza în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Alte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), cînd arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă, nepunînd în pericol sănătatea umană.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Este un gaz toxic, în concentraţii mari fiind letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m³) prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sînge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular.

La concentraţii relativ scăzute:

- afectează sistemul nervos central;

- slăbeşte pulsul inimii, micşorînd astfel volumul de sînge distribuit în organism;

- reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică;

- expunerea pe o perioada scurtă poate cauza oboseală acută;

- poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;

- determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populaţie cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vîrstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.

Efecte asupra plantelor

La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Ozonul troposferic (O₃)

Caracteristici generale

Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecacios. Se concentrează în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacţii care implică în particular oxizi de azot şi compuşi organici volatili.

Efecte asupra sănătăţii

Concentraţia de ozon la nivelul solului provoacă iritarea tractului respirator şi iritarea ochilor. Concentraţii mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii.

Efecte asupra mediului

Este responsabil de daune produse vegetaţiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Pulberi in suspensie (PM10 si PM2.5mkm)

Caracteristici generale

Pulberile in suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid.

Surse naturale

Erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului.

Surse antropice

Activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atît la oprirea acestora cît şi datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gît şi pătrund în alveolele pulmonare, provocînd inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vîrstnicii şi astmaticii. Copiii cu vîrstă mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decît adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămînii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură.

Aldehida formică (CH₂O)

Surse antropice

Rezultă din emisiile directe din activităţile de producere şi de utilizare a formaldehidei, şi reacţii secundare ale hidrocarburilor oxidate rezultate din arderi în surse fixe şi mobile. Este emisă în atmosferă de la arderea incompletă a hidrocarburilor.

Principalele surse fiind: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice şi de rafinare a petrolului, fabricile de mobilă cît şi cele de tutun.

Poluantul se acumulează în zonele intens circulate de către autovehicule, în încăperile în care se fumează, în locurile în care se ard combustibili, în camerele în care mobila este vopsită sau lăcuită cu materiale pe bază de aldehidă formică.

Sursele majore antropice, care pot afecta sănătatea umană sunt produsele care conţin răşini.

Efecte asupra sănătăţii

Aldehida formică, în contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă după sensibilitatea individuală. Provoacă daune a căilor respiratorii (bronhii, plămîni), tumori maligne, mutaţii şi boli cardiovasculare. Sub influenţa aldehidei formice se pot dezvolta modificări degenerative în ficat, rinichi, inimă şi creier. În exces, aldehida formică este cancerigenă.

Fenol (C₆H₆0H)

Surse antropice

Pătrunde în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile de piele, fabricile de mobilă (adezivi, materiale plastice).

De cele mai multe ori fenolul pătrunde în atmosferă, înregistrînd o majorare a nivelului poluării aerului, în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului.

Efecte asupra sănătăţii

Provoacă daune grave a căilor respiratorii (atacînd bronhiile şi plămînii), tumori maligne, boli cardiovasculare şi tulburări ale sistemului nervos.