Utilizind in 1995 o suspensie de Lactobacili ( probabil alterata),  produsa de biolog T ca unic tratament pentru enterite cronice , am avut la pacienti agravari mari ale simptomatologiei : scaune cu singe, mucozitati , febra, frisoane, agitatie, alterarea starii generale etc.

            MATERIAL SI METODA

            Conform legii de baza in homeopatie: “ SIMILIA SIMILIBUS CURANTUR”

cu sprijinul farmacistelor  Clucereanu si Cezarina Tucker am preparat dilutii succesive din aceaste suspensie vinovata, inactivnd-o in  prealabil prin formolizare, temperaturi ridicate si liofilizare, mediile de cultura raminid sterile dupa insamintare; inainte de inactivare crescusera populatii de Lactobacili.

            Administrarea dilutiilor succesive C1, C3, C5, C7, C9, din aceasta suspensie au condus la ameliorari spectaculoase la acesti pacienti .

            Ulterior am extins aplicatia clinica utilizind suspensii inactivate, diluate si dinamizate de streptococus fecalis atit in enterite cronice cit si la bolnavi cu cancer,  diabet zaharat, rectocolite ulcero- hemoragice.

            Rezultatele au fost foarte bune in cazurile in care aceste nosode au fost aplicate inainte medicatiei de constitutie.

            Toti pacientii utilizasera sulfamide, antibiotice, corticoterapie sau / si citostatice iar cei cu rectocolita salazopirina.

            Rezultatele clinice s-au materializat prin :

            - cresterea intervaluluui liber intre crizele de rectocolita 6-12 luni

            - raspunsul prompt la medicatia cu nosode

            - durata scurta si forme usoare febra alterarea starii generale la bolnavii              cancerosi  ]ns[ concomitenta tratamentului cu citostatice, iradiere si starea            clinica alterata a adus la scaderea rezultatului terapeutic.

 

EXPLICA|II FIZIOPATOLOGICE ALE MUTAGENEZEI

FLOREI SAPROFITE

             1. Adaptarea microbiana

            2. Mutatiile

            3. Barajul infectios

ADAPTAREA MICROBIANA

             Adaptarea este un proces obisnuit la microorganisme a caror activitate metabolica este de 10.000 ori mai mare ca la pesti iar timpul de reproducere este de citeva ore. Aceasta constituie un avantaj in rezistenta crescuta la temperaturi extreme, cimpuri mari de radiatii printr-o serie de proteine cum ar fi “Heat schock proteins “ si prin inductie enzimatica dezvoltind enzime protectoare fata de insecticide , antibiotice si alte substante chimice.

            Adaptarea genoptica se face pe baza variabilitatii nasterilor, mutatiilor , selectiei la factorii de mediu enteral: alimente, antibiotice, sulfamide, citostatice, etc.

            Acesti factori induc o crestere a sintezei acizilor nucleici si implicit a proteinelor , activind sau creind ramuri de reactii metabolice.

            Bolnavii cronici renali, pulmonari cancerosi, rectocolitici marii consumatori de antibiotice sulfamide au frecvent enterite cronice de insotire.

            Limita dintre convietuirea simbiotica si cea antagonica este pertubata prin aparitia unor forme mutante de lactobacili si streptococus fecalis.

            Astfel flora simbolic[ devine ea insasi patogena.

            Aparitia de tulpini patogene si multirezistente enterale dupa tratamente abuzive de antibiotice in enteroinfectiile benigne. Cresc speciile enterale patogene pe fondul supresiei florei saprofite.

            Dozele mari de cloramfenicol poate bloca ARN-ul mesager in ribozomi (Daniel si Colab 1995).

            Are loc selectarea de forme L ( protoplastice ) ce reprezinta o forma de mutatie genetica in care antibioticul actioneaza in colaborare cu alti factori cum ar fi:  metabolitii , ambianta imuna , complementul, enzimele, hormonii, lizozimul.

            Formele L rezultate s`nt mutante cu grade diferite de stabilitate sau reversibilitate.

 

MUTATIILE

          Exista mutatii spontane in populatiile celulare fara influenta unor factori externi , circa 1 mutante la 100 milioane de diviziuni - factorii externi cum ar fi antibioticele, sulfamidele , poluantii, insecticidele, tutunul, alcoolul, alcaloizii marijuana, conservantii alimentari si cei interni progesterona, cortizonul, estradiolul.

            Sunt 4 tipuri de mutatii :

            1. La nivelul genelor - agentul mutagen altereaza functional gena.

            2. Cromozomial - introducere de erori perturbarea aranjarii.

            3. Erori an anafaza - cind are loc separarea celor 2 cromatide.

            4. Latente - la fiecare generatie modificari survenite prin asociere.

            Soussg si Colab in 1976 punind antibiotice in contact cu populatii bacteriene au selectat un numar de mutante ce duc la segregarea unei noi populatii diferite de susa primara.

            Acest mecanism intereseaza mai mult tulpinele saprofite, se produce incindental in monoterapia cu novobiocina, fucidin, acid nalidixic, rifampicina.

            Deseori populatia microbiana dispare cind a disparut cauza care a produs selectia, lucru greu de realizat la pacientii cu imunodeficiente - bolnavii cronici renali, pulmonari, cancerosi, diabetici, cu rectocolita ulcero hemoragica.

            In acest cerc vicios in care una din verigi este antibioticul, sulfamida , apar markerii de auxtrofie.

            Lipsa factorilor de crestere in mediu exemplu la Eserichia colii glucoza ca sursa de carbon si sarurile de amoniu ca sursa de azot v-a conduce la aparitia de mutanti auxotrofi e sunt si ei la rindul lor anumiti factori de crestere astfel in cazul eserichiei coli avem mutanti auxotrofi timinodependenti leucinodependenti, mentioninodependenti . Pentru sinteza histadinei sunt necesare 9 enzime.

            Locusul HIS in care este locata regional genetic plurigenic.

            HIS poate fi blocat ]n una din etapele de sinteza prin alterarea unei gene structurale din regiunea HIS , celelalte gene nefiind alterate.In populatiile prototrofe mutantii auxotrofi apar rar 10   / bacterii/ generatie .

            La populatiile auxotrofe mutantii auxotrofi apar cu o frecventa mai mare.

            Frecventa mutatiilor auxotrofice este crescuta sub actiunea agentilor mutageni- iradiere cu raze X sau UV, mutageni chimici.

            In macromoleculele de ADN ,ARN exista zone “sensibile” in care probabilitatea unor mutanti este mai mare cum ar fi centrii cu caracter nucleofil:

N-7 guanina, N-3 si N-1 adenina 0-6 - guanina, N3 si N1 histidina, 5 - cisteina.

            Exemplu radiatiile ionizante produc ionizari ale bazelor azotate sau chiar radicali liberi.

            Hidrazidele utilizate la pacienti tuberculosi produc deciclizari a pirimidinelor.

            Si alimentele au caracter mutagen asupra florei saprofite. Temperaturi peste 150  produc ]n carne si grasimi amine heterocilice poliaromatice. Substante mutagene de tipul 2 amino-3 metilimidazo, 3,8 diametilimidazo, 4,5 chinoxalina au actiune mutagena asupra unor bacterii de tipul salmonelei typhi-murium. Kasai si Nishimura de la Centrul de ceretari asupra cancerului pe gluvoza solida incalzita la 200 C au obtinut colonii mutante la bacterii din tipurile salmonela prin agentul mutagen 8-hidrxi-guanina.

            Aceasta produce aduc\iiai 8-hidroxidezoxiguanozinei si glioxalului. Tot ei au descoperit hidroxilarea dezoxiguanidiei poate fi realizata printr-o reactie simpla la 37  C cu diferite substante.

            Alt grup de cercetatori japonezi au studiat prezenta unor agenti mutageni in bauturi inducind prezenta unor dicarbonili de tipul glioxalului si a derivatilor metil si etil ce sunt mutageni puternici fata de multe bacterii (Salmonela, E-coli )

            Cafeaua instant contine H2O2 si in concentratie de 5mg/ml are o actiune de deteriorare a ARN-ului viral sau bacterian.

Studiile sunt numeroase ele demonstrind incontestabil efectele mutagene; 

 

BARAJUL INFECTIOS

            Consider ca tipurile mutagene lactobacilus si streptococus fecalis prin antibioticoterapia si in consens cu alti factori consensuali isi pierd dreptul la reversibilitate la onorarea de a fi saprofite constituind-se intr-un adevarat baraj in ecuatia terapeutica homeopatica clasica.

            Detoxifierea homeopatica este impiedicata de efectele nedorite ale procesului infectios cronic generat de flora saprofita indus patogena prin mutatie in colaborare cu alte populatii microbiene normal patogene.

            Administrarea de antiinflamatorii , antibiotice , sulfamide, citostatice duce la transformarea fazei simpatice in cea parasimpatica conducind in cazul enteritelor cronice la accelerarea tranzitului intestinal. De asemeni medicatia alopata interactioneaza cu proteinele tisulare modificindu-le. Proteinele ca antigene de limfocit care le elimina prin cuplarea cu anticorpi.

            Din acest conflict antigen- anticorp rezulta boala imuna ce afecteaza diversele parti ale corpului : muschiul cardiac, ficatul, rinichii, articulatiile, mucoasa intestinala cu infiltratul inflamator corespunzator.

            Medicamentele homeopatice trebuie sa fie administrate in dilutii corespunzatoare. Personal am folosi dilutii joase adaptate situatiei toxice. Diateza cronica se prezinta intr-o multitudine de forme si moduri.

            In procesele fermaentative bacteria induce procese           degenerative ale bolii cronice si cresterii anormale .

            Este recunoscut potentialul cancerigen al rectocolitei ulcero- hemoragice.

            Supresia unei diarei cu antibiotice , sulfamide poate fi periculos si greu de tratat.

            Diateza infectioasa este un baraj prin aparitia unor forme aberante cum sunt si tulpinele mutante streptococus fecalis si lactobacilul.