Homeopatia este un tratament medical care
utilizează substante naturale din cele trei regnuri -animal, mineral si
vegetal, cu scopul de a mări capacitatea de autoapărare a organismului
împotriva bolii, de a stimula sistemul imun al pacientului pentru a fi capabil
să identifice si să înlăture cauza bolii din interior.
De
exemplu, substantele chimice folosite în medicina clasică inhibă nu doar boala,
dar si reactia de apărare a organismului. Iar aici ne putem gândi la febra,
care este semnul luptei contra unei infectii, si care, la administrarea unui
antibiotic, va scădea, slăbind astfel si capacitatea de luptă a organismului
împotriva germenilor care au cauzat-o.
Medici
specialisti de renume preferă să recurgă în practica medicală curentă la
medicamentele homeopatice care au marele avantaj de a fi lipsite de efectele
adverse ale celor alopate.
Origini
Din
lipsă de informare, colegii străini, cu ocazia vizitelor bine intentionate,
doresc să ne învete ABC-ul homeopatiei. Desigur nu stiu că medicina homeopată
îsi are
izvoarele la Sibiu, România, unde părintele homeopatiei, Samuel Hahnemann
(1755-1843), medic, scriitor si traducător german, a făcut primele studii si
cercetări în homeopatie pe timpul sederii sale la Sibiu ca si medic personal al
unui mare baron al locului.
Continuarea
studiilor si cercetărilor în domeniul medicinii homeopatice au făcut din
România una din tările cu traditie în domeniu. Dintre numele valoroase ale
medicinii homeopatice românesti putem aminti pe dr. Tiberiu Ionescu, dr.
Laurian Blajeni, dr. Ramiro Tomescu, dr. Teleianu, farm. Cezarina Tuckel,, dr. Buzatu, prof. dr. Dobrescu, prof.
dr.Buntegtzianu.
Scurtă
istorie a homeopatiei în România
În
Transilvania anilor 1850 în parlament deja se solicita din partea unui corp
medical de specialisti homeopati creerea unei catedre de homeopatie la
Facultatea de
Medicină din Cluj. În 1863 Sfatul Medical Superior al României decide
interzicerea tratamentelor homeopatice în spitalele publice, admitând-o în
schimb în practica particulară. Între cele două războaie mondiale s-au deschis un număr
restrâns de farmacii homeopate la Sibiu si Bucuresti.
Treptat si
sigur, a luat nastere Cercul de Homeopatie, s-au organizat cursuri de
initiere în homeopatie în cadrul Centrului de Perfectionare a Cadrelor Medicale
Superioare, s-au infiintat cabinete medicale homeopate si au început să se tină
simpozioane sustinute de către medici si farmacisti homeopati de renume. Apar
cărti de homeopatie si se deschid sectii de tratament homeopatic.
Elementele
fundamentale ale homeopatiei
Pentru a
întelege această terapie, trebuie să întelegem mai întâi viata ca si fenomen
supramolecular celular, unde numai la scara micronilor este posibilă o actiune
eficientă asupra metabolismului si ereditătii. Ca si la alte sisteme vii
(plante, animale, om), celulele sunt integrate consensual într-o ierarhie,
fiind diferentiate în tesuturi, ansamblate în organe, care la rândul lor sunt
organizate în aparate si sisteme functionale.
Cea mai
importantă caracteristică a persistentei sevolutiei materiei vii este legată de
notiunea de informatie. Irimie si V. Sahleanu definesc informatia ca o
reflectare a reflectării, atrăgând atentia asupra triadei paralelismului dintre
triada informatie-substantă- energie si reflectare- materie- miscare.
Aceste
elemente de bază permit o întelegere usoară a elementelor fundamentale ce
guvernează universul. Astfel este posibilă sesizarea diferentelor de actiune a
medicamentului alopatic (chimic) si a celui homeopatic.
Medicamentul
alopatic actionează asupra substantei (materiei), producând modulări
metabolice. Medicamentul homeopatic actionează indirect prin intermediul
sistemului senzorial gustativ asupra receptorilor neuronali situati si
interconectati în diverse zone ale creierului (hipotalamus, talamus, sistem
limbic) care la rândul lor produc si descarcă amine biogene de tipul
neurotransmitătorilor eficienti în periferie pe sisteme si organe. Iar aici
putem da ca exemplu Belladona în dilutii joase C5, C7 care scade în circa 40-60
de minute tensiunea arterială la hipertensivi cu cel putin 20mmHg, reducând
simultan si edemul cerebral consecutiv proceselor de vasodilatatie si staza
cerebrală.
Nu are efect placebo
Acuzatia
efectului de tip placebo este infirmată de nenumăratele studii pe animale care
nu-si pot crea autosugestia, precum si de argumentul veridicitătii terapiei
homeopatice în cursul episoadelor gripale la sugari de 1-3 luni, unde iar nu se
poate pune problema autosugestiei.
Principiile homeopatiei
Principiul
de bază al homeopatiei este cunoscut sub numele de Legea Similitudinii
(Similia similibus curantur), adică vindecarea unei boli cu aceeasi substansă
care este capabilă să producă acea boală la omul sănătos. Pe baza acestui
principiu functionează vaccinurile.
Un alt
principiu al homeopatiei este tratamentul individualizat, astfel că
medicul homeopat tratează bolnavul si nu boala.
Homeopatia consideră pacientul un întreg si tine cont atât de aspectele fizice
si psihice precum si de predispozitia ereditară, factorii mediului
înconjurător, alimentatie si stil de viată.
Atunci
când sunt bolnavi, majoritatea oamenilor prezintă atât simptome caracteristice
bolii cât salte simptome specifice persoanei respective. Pentru medicul
homeopat aceste simptome individualizale sunt de o importantă vitală în
prescrierea tratamentului, putând administra zece remedii homeopate diferite
pentru zece
bolnavi care prezintă aceeasi boală.
Principiul
dozei infinitezimale presupue folosirea remediilor homeopate care contin
doze foarte mici, infinitezimale de substantă, preparate printr-un
procedeu fizic care, pe lângă cresterea activitătii curative are si avantajul
înlăturării reactiilor adverse toxice sau alergice.
Recomandare fără riscuri
Datorită
acestor principii homeopatia poate fi folosită fără riscuri de către femei
însărcinate, nou-născuti si copii, vârstnici, precum si în combinatie cu alte
metode
terapeutice fără teama interactiunii medicamentoase.
Cantitatea
de substantă eliberată este foarte mică, astfel încât se poate vorbi de o farmacodinamie
informatională ce operează cu doze foarte mici. În general,
perspectiva informatională este mai receptivă la efectivitatea biologică a
dozelor mici de substantă. Astfel farmacodinamia teste corelată cu capacitatea
de discriminare a diferitilor analogi de către organele tintă, în particular
receptorii celulari. Suportul mesajului chimic este ales de natură în raport cu
caracteristicile canalului si ale organului tintă.
Reactii individuale
Din
punct de vedere structural, la nivelul organismului există nivele de organizare
cărora le corespund diferite forme de reactie. Cu cât nivelul de reactie sau de
răspuns la un stimul este mai profund, cu atât si cantitatea de substantă
eliberată este mai mică, crescând totodată cantitatea de informatie eliberată. Pentru
a
se întelege mai bine rolul informatiei în mecanismul de lucru, se poate corela
raportul dintre cantitatea infinitezimală de substantă continută în codul
genetic si cantitatea enormă de informatii care se află în acest cod. Solutia
aleasă de organismul sau materia vie adaptată conditiilor terestre reprezintă
un sistem de coduri. Sau informatie. Raportul dintre informatie si substantă
este invers proporional.Conform tipologiei remediilor homeopatice ar exista
peste 3000 de subtipuri umane, iar după determinările spectofotometrice, 12
clase mari (Boyd). Desigur, unele subtipuri sunt mai frecvente, altele mai
rare, pe principiul faptului că fiecare individ
are propria sa predispozitie la o anumită boală de la nastere până la moarte,
de unde si vechiul aforism medical ’Există bolnavi si nu boli’.
Homeopatia si respectul fată de viată
Ingineria
genetică reprezintă o agresiune barbară în armonia universală a materiei vii,
deschizând calea periculoasă a aparitiei formelor mutante, o cutie a Pandorei.
Nu
este o noutate că deja la nivelul microbilor si virusurilor ne confruntăm cu
aparitia de forme mutante, inclusiv la nivelul formelor saprofite induse de
antibiotice, alimentatie, iradiere, etc. Solutia dată de medicina homeopatică
este cea a unei terapii normale lipsite de efecte adverse si adresate
bolnavului (subtipului uman) si
nu bolii.
În
concluzie, medicamentul homeopatic este o dilutie dinamizată a unei substante
si produce efecte generale prin actiunea asupra sistemului nervos central,
ducând la descărcarea de neuromodulatori de reglare a unor circuite metabolice
celulare.
Aplicarea de către geneticieni a
cunostintelor de homeopatie va constitui ‘marele boom’ al medicinii
secolului XXI.
