Increngatura: Cordata
Subancrengatura: Vertebrata
Clasa: Mamifere
Ordin: Carnivore
Familia: Canide
Subfamilia: Canine
Gen: Canis
Specie: Canis lupus
Introducere
Aproape orice persoana care isi caută un caine trebuie sa ia in considerare faptul că fiecare rasă are caracteristicile sale. Rasele de câini există de secole şi au fost utilizate pentru o multitudine de scopuri, în special pentru a munci pentru oameni, pentru a le uşura sarcinile şi uneori chiar au preluat în totalitate unele îndatoriri.
Iniţial, aspectul exterior al câinelui a avut o importanţă redusă, deşi încă aproape de la început oamenii au realizat că anumite tipuri şi culori ale blănii, precum şi constituţia câinelui sunt mai potrivite pentru anumite sarcini. Nu a fost o coincidenţă uniformitatea printre câinii care îndeplineau aceeaşi sarcină în aceeaşi zonă a lumii. Adevăratele pedigree-uri nu existau încă pe acea vreme, dar totuşi acele standarde iniţiale nu au fost în totalitate respectate la animalele actuale cu pedigree.
În zilele noastre, mulţi dintre aceşti câini nu mai îndeplinesc sarcinile pentru care au fost creaţi iniţial. Cu excepţia câtorva rase, câinii s-au adaptat perfect noului lor rol ca animale de companie.Instinctele primare sunt purtate si transmise din generaţie în generaţie. Totuşi secole de împerecheri selective au putut fi şterse în câţiva zeci de ani. Acest aspect trebuie luat în considerare atunci când vă hotărâţi asupra unei rase. Oricât de mult ar suna ca un clişeu, trebuie spus că vă veţi obişnui cu aspectul exterior al unui câine, dar cu caracterul său vă va fi mai greu să vă adaptaţi. Caracterul unui câine este unic şi trebuie să vă convină pe tot parcursul vieţii acestuia. Achiziţionarea şi îngrijirea unui câine ar trebui să fie o experienţă plăcută care să ofere recompense reciproce ,atât pentru câine cât şi pentru proprietar(i).
Achiziţionarea unui câine - cu sau fară pedigree
Nu trebuie sa fie o decizie de moment Daca doriti sa luati un caine ,nu il luati sub impulsul de moment. Câinele pe care îl veţi alege va fi, aproape sigur, un membru al familiei dumneavoastră si pentru o perioada de peste zece ani, vă fi alături zi de zi şi vă va influenţa modul în care vă trăiţi viaţa. În primul rând, luaţi în considerare motivul pentru care achiziţionaţi un câine.
1. Intenţionaţi să-l creşteţi şi să-l înmulţiţi?
2. Doriţi să mergeţi cu el la concursuri canine?
3. Doriti un câine de vânătoare?
4. Vreti doar un animal de companie/pază pentru familia dumneavoastră.
Un câine poate fi pentru multi, animalul de companie ideal.
Daca va doriti un căine care se incadrează la primele 3 puncte ar fi bine sa achiziţionat unul care are pedigree.
Dacă este posibil, luaţi legătura cu asociaţia chinologică a rasei pe care doriţi să o achiziţionaţi. Vizitaţi şi discutaţi cu mai mulţi crescători şi înscrieţi-vă în asociaţie pentru a primi scrisorile informative, de regulă de două ori pe an, ce conţin informaţii folositoare despre rasa respectivă.
Gândiţi-vă bine şi nu achiziţionaţi pui de la surse necunoscute (Ex. de la ferme, comercianţi, pet shop-uri sau din piaţă). Din aceste surse este imposibil de ştiut dacă catelul este sănătos, care este temperamentul părinţilor(de multe ori puteti fi pacaliti şi vi se arată alţi câini în loc de parinţii adevaraţi, care arată mult mai bine sau sunt mai liniştiţi) şi, cel mai important, cum a fost tratat în perioada de început, care este foarte importantă, în dezvoltarea corporala si mentala a puiului . Un astfel de căţel s-ar putea să fie mult mai ieftin, dar „câştigul" aparent va dispărea imediat după câteva luni.Fie animalul se îmbolnăveşte fie are probleme de compartament (în cazul în care îl ţineti în casă riscati să vă facă pagube materile).
Dacă alegerea dumneavoastră se îndreaptă către o rasă mai rară, va fi mult mai dificil să găsiţi crescătorul cel mai bun. Organizaţia naţională a crescătorilor de câini ar trebui să vă poată ajuta în această căutare.Puteţi chiar fi pus in situaţia sǎ îl importaţi. Dacă este cazul, asiguraţi-vă că toate actele sunt în regulă şi interesaţi-vă la organizaţia chinologică naţională dacă există o persoană cu experienţă în importul rasei respective. O rasă rară nu trebuie să fie cu mult mai scumpă decât una mai populară; în unele cazuri, câinele ar putea fi chiar mai ieftin, deoarece crescătorului unei rase relativ necunoscute îi este mai greu să găsească familii potrivite pentru puii săi, dar bineînţeles poate fi şi invers , totul depinzând de relaţia cerere/ofertă
Mascul sau femelă?
Alegerea între mascul şi femelă este una personală.
Atât masculii, cât şi femelele prezintă avantaje şi dezavantaje.
În general masculii au, un caracter mai uniform decât femelele. Diferenţa de comportamet dintre sexe este data de acţiunea hormonilor sexuali, care joaca un rol foarte important . Masculii sunt, prin natura lor, ceva mai independenţi şi mai puţin blânzi decat femele. Acest lucru se observă în special la rasele dominante(Ex. rasa Rottweiler). Diferenţa dintre sexe este, în general, mai puţin observabilă la rasele mai blânde, dar sunt numeroase rase care se abat de la această regulă.
Pentru persoanele care sunt interesate de rasele cu caracter dominant, dar cu o experienţă redusă în creşterea câinilor, o femelă este alegerea mai bună. Pentru alegerea unui caine solicitaţi sfaturile unui crescător sau ale unui medic veterinar. Acestia cunoasc mai bine ca oricine caracterul acestora. Un bun crescător/medic veterinar va fi de acord să aleagă pentru dumneavoastra ,dintre pui pe acela care este cel mai potrivit pentru situaţia dumneavoastră şi pentru ceea ce vă doriţi.
Reţineţi însă - trăsăturile generale se considera a fi ale unui individ mediu al rasei. Între limitele specifice ale împerecherii în cadrul aceleiaşi rase, caracterele pot varia mult. Mai presus de toate, fiecare câine este unic, chiar şi cei care provin de la aceeaşi mamă.
Majoritatea persoanelor aleg sau vor alege un pui în loc de un câine adult. Acest lucru nu este deloc surprinzător, având în vedere că un pui se dreseaza mult mai uşor. în general, oamenii se bucură să vadă cum creşte un câine. În ciuda tuturor acestor lucruri, un câine adult poate fi o alegere ideală. Acesta are deja caracterul dezvoltat şi şi-a încheiat creşterea. În mod normal, ei au fost deja dresaţi şi nu mai fac în casă.
Exuberanţa vârstei de căţel este lăsată în urmă şi se adaptează imediat la noile circumstanţe. Dezvoltarea unui ataşament faţă de un câine adult este la fel de posibilă ca şi în cazul unui pui. Multe asociaţii chinologice au sau ar trebui sa aibǎun departament special care se ocupă cu găsirea de noi cămine pentru câini aproape sau total dezvoltaţi, care dintr-un motiv sau altul nu mai au cămine; acest lucru se poate datora multor cauze.
Indiferent de situaţie cǎinele vǎ va iubi neconditionat.
Dresaj
Socializarea
Diferite studii ştiinţifice au arătat că influenţele şi experienţa căpătată în primele 12-14 săptămâni de viaţă ale câinelui sunt cele mai formative în creşterea sa. Această fază este cunoscută şi ca faza de imprimare, şi dacă în această perioadă un pui învaţă că un străin, copiii, pisicile şi traficul urban aglomerat nu îi vor răul, el va reacţiona într-un mod echilibrat de-a lungul vieţii sale. Şi opusul acestei situaţii este valabil: unui pui care a petrecut această primă perioadă de patru săptămâni alături de mama sa şi de fraţii şi surorile sale şi nu a avut contact decât cu persoana care îl îngrijeşte, îi va fi mai greu să se adapteze la societatea umană.
Modul în care puiul trăieşte aceste experienţe are o influenţă majoră asupra lui. Dacă în această perioadă căţelul este atacat de o pisică, atunci este foarte probabil ca tot restul vieţii sale să reacţioneze urât faţă de pisici. Cel mai bine este să cumpăraţi un căţel de la un crescător care a petrecut suficient timp şi energie pentru a socializa căţeii. Atunci când un pui are între 7 şi 12 săptămâni îl puteţi lua acasă. Acum este responsabilitatea dumneavoastră să finalizaţi ce a început un bun crescător.
O abordare consecventă în creşterea fiecărui câine este esenţială, indiferent de rasa acestuia. Acest lucru înseamnă, de exemplu, ca unui câine să i se spună doar „bravo" atunci când a respectat o comandă. Acest lucru ar putea părea evident, dar se pare că oamenii întâmpină dificultăţi în a rămâne consecvenţi şi logici în viaţa de zi cu zi. Dacă doriţi să vă învăţaţi câinele să stea culcat, atunci arătaţi-i că sunteţi mulţumit doar în momentul în care el este complet culcat.
Deseori, oamenii consideră a fi satisfăcător dacă, după numeroase eforturi, câinele decide în sfârşit să stea „în şezi". Atunci când stăpânul pleacă de acasă îi spune de obicei câinelui: „stai în coşul tău". Deoarece este aproape imposibil să verificaţi dacă acesta a ascultat comanda, este cel mai bine să nu daţi o astfel de comandă. Dacă hotărâţi să nu lăsaţi câinele pe canapea, atunci acestuia nu trebuie să i se permită niciodată să stea pe canapea, nici măcar atunci când este bolnav.
Într-o astfel de situaţie, puneţi o saltea veche pe podea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul în care nu doriţi ca el să sară entuziast pentru a întâmpina oamenii care vă intră în casă; nu trebuie să-i permiteţi să facă acest lucru niciodată, nici chiar în momentele în care vi se pare amuzant, mai ales când purtaţi şi haine mai vechi. Un câine nu poate deosebi diferenţele subtile care fac ca un comportament să fie la un moment dat acceptabil şi într-un altul inacceptabil, iar ca urmare a acestui lucru va deveni confuz şi nefericit. A rămâne consecvent pe măsură ce un câine creşte este într-adevăr dificil, în special într-o familie mare în care fiecare are propria idee în legătură cu modul în care ar trebui crescut un câine. Este foarte confuz pentru un câine să nu ştie el unde stă. Unele rase sunt atât de sensibile încât prezintă tulburări ale com¬portamentului manifestate fie sub formă de dominanţă, fie prin supunere excesivă. Nu permiteţi familiei să adopte reguli flexibile. înainte să introduceţi câinele în familie, fiecare persoană trebuie să ştie care sunt regulile în ceea ce priveşte câinele şi să înţeleagă importanţa respectării lor cu stricteţe.
Pedepse
Pedepsiţi câinele doar imediat după greşeala pe care a făcut-o, niciodată să nu îl pedepsiţi pentru ceva ce a făcut cu ceva timp în urmă. Să spunem, de exemplu, că în timp ce dumneavoastră aţi fost plecat de acasă, câinele a făcut dezordine, în momentul în care vă întoarceţi acasă şi descoperiţi dezordinea aveţi tendinţa sǎ pe depsiţi câinele fizic, fie verbal.
Ar putea părea evident pentru dumneavoastră că animalul este de vină şi, după expresia sa, dumneavoastră să consideraţi că şi el este conştient de acest lucru. Nimic nu poate fi mai greşit.Majoritatea câinilor vor fi uitat ce au făcut, dar vor reacţiona la comportamentul dumneavoastră fie devenind supus, fie încercând să scape. Singurul lucru pe care îl va învăţa câinele în acest moment va fi că întoarcerea dumneavoastră acasă este asociată cu pedeapsa şi, în consecinţă, el va anticipa cu teamă ce se întâmplă când intraţi în cameră. în funcţie de rasă, câinele poate deveni agresiv sau foarte nervos şi supus; îşi va pierde încrederea în — aşa cum vede el — şeful capricios şi imprevizibil al haitei. în cazul în care câinele face prostii de fiecare dată când plecaţi de acasă, cel mai bine este să îl puneţi într-o cuşcă afară sau să îi restricţionaţi accesul doar la o încăpere în care nu poate face stricăciuni. Acest lucru va garanta că va fi „un câine bun" în momentul în care vă veţi întoarce. Majoritatea câinilor trec peste etapa distructivă odată ce cresc, dar există unii care continuă să se comporte astfel deoarece nu au parte de suficientă atenţie sau de destulă activitate fizică. Alteori, acest comportament este, pur şi simplu, rezultatul plictiselii. Este esenţial să pedepsiţi câinele doar imediat după ce a făcut ceva greşit în perioada de creştere Poate îl chemaţi să vină la dumneavoastră şi, într-un final, acesta vine. Acum, deoarece a ascultat comanda, câinele ar merita o recompensă. Din nefericire, în general câinii sunt pedepsiţi pentru că nu au îndeplinit comanda destul de repede. Cel mai probabil rezultat este acela că animalul va asocia ordinele dumneavoastră cu pedeapsa şi cu siguranţă nu va dori să reacţioneze prompt la comenzile viitoare.
Dacă nu aveţi experienţă în ceea ce înseamnă creşterea unui câine, cel mai bine ar fi să vorbiti cu un dresor. În cest fel educaţia căţeluşului dumneavoastră poate fi bine direcţionată, dar ţineţi mereu minte că fiecare câine este unic şi că există diferenţe semnificative între rase.
Socializarea cu alţi câini, alte animale de companie şi cu copiii Modul în care reacţionează la alţi câini, la alte animale de companie şi la copii este parţial dependent de caracterul câinelui şi al rasei, şi parţial de creşterea şi socializarea lui. Atunci când un câine de haită -astfel de câini trebuie să fie sociabili - este greşit socializat, el începe să manifeste comportamente dereglate faţă de alţi câini, alte animale de companie şi fată de copii.
Descrierea caracterului prezentată în această carte este generalizată; ea presupune că un câine a avut parte de o bună socializare şi creştere. Trebuie avut însă mare grijă.
Oricât de iubitor şi răbdător ar fi un câine faţă de copii, acesta nu ar trebui niciodată lăsat singur în prezenţa lor. Este important să înţeleagă copiii că în momentele în care câinele este în coşul său sau mănâncă, el ar trebui lăsat în pace. în mod evident, câinele trebuie lăsat în pace pe teritoriul său; copiilor nu trebuie niciodată să li se permită să îl deranjeze.Invăţaţi-vă copiii ca niciodată să nu se ducă peste câine, ci să-l cheme întotdeauna la ei pentru a stabili ierarhia corectă.
|
Îngrijire
Îngrijirea urechilor
Pentru toaleta urechilor este important de ştiut să nu se folosească beţişoare de urechi, deoarece singurul lucru pe care îl fac acestea este să împingă murdăria şi mai adânc.În loc puteţi folosi o solutie otică din care să picurati câteva picaturi in conductul auricular , apoi masati la baza urechii, dupa care îndepartaţi excesul de solutie cu ajutorul unui tampon de vată. În cazul în care urechea este dureroasă , are un miros urât, sau dacă crustele îndepartate reapar după 1-2 zile, câinele trebuie consultat de un medic veterinar.
Unor rase de câini le creşte păr excesiv în urechi, fapt care ar putea duce la apariţia de infecţii prin neaerarea canalului auricular. Acest păr în exces ar trebui înlăturat cu regularitate.Cu această manoperă câinele trebuie obişnuit de mic.Chiar dacă la început acesta va reacţiona, nu vă lasaţi impresionaţi. Manopera dacă va fi repetată , cânele se va obişnui cu ea si nu va mai reacţiona de nici un fel.
Îngrijirea labelor Menţineţi ghearele câinelui dumneavoastră cât mai scurte. Atunci când un câine păşeşte cu regularitate pe suprafeţe dure, ghearele lui se vor toci de la sine, dar unii câini au gheare care cresc rapid iar cea mai bună soluţie este tăierea acestora în mod regulat.
La rasela carora le creşte prea mult păr între pernuţele de la lăbuţe cea mai bună soluţie ar fi tunderea acestui păr. Tunderea cu foarfeca curbă reprezintă cea mai sigură metodă; menţineţi curba foarfecii îndepărtată de picior pentru a evita să răniţi pernuţele de la lăbuţe.
Îngrijirea dinţilor În general, îngrijirea include şi îngrijirea dinţilor; dacă i se dau biscuiţi tari şi, din când în când, roade un os special, dinţii câinelui nu ar trebui să necesite o îngrijire prea riguroasă.
În schimb, câinii care sunt hrăniţi în special cu mâncare moale şi rareori dacă au şansa să-şi folosească dinţii sunt mult mai predispuşi la apariţia tartrului - cu toate problemele produse de acesta. Verificaţi cu regularitate dacă animalului a început să-i apară tartru pentru că prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratarea.
Îngrijirea blanii Unele tipuri de blană, în special rasele cu păr lung, necesită îngrijiri intensive, acest lucru însemnând cel puţin o oră de periat şi pieptănat. Obişnuiţi-vă câinele să stea în şezi sau culcat pe o masă cu suprafaţă tare. Acest lucru vă va ajuta să nu vă solicitaţi spatele şi vă va uşura munca. Câinii cu blană lungă trebuie periaţi cel puţin o dată pe săptămână. Nu o consideraţi o operaţiune inutilǎ chiar şi pentru rasele cu blană moale, în timpul îngrijirii blănii s-ar putea să observaţi lucruri cum ar fi mici leziuni, căpuşe şi alţi paraziţi, pe care altfel nu le-aţi fi observat.
Când spălaţi cu şampon un câine aveţi grijă ca acesta să fie un şampon special pentru câini. Niciodată să nu lăsaţi un câine cu blana udă să iasă afară sau într-un loc cu curenţi de aer. Asiguraţi-vă că acesta este uscat complet înainte de a-l lăsa afară din casă.
La unele rase este necesar ca, periodic, blana să fie tunsă. Această operaţie ar putea fi una simplă şi care poate fi învăţată de la crescător, dar, în general, este un proces complex şi este de preferat să fie lăsat în seama unor profesionişti de la saloanele de îngrijire. Aceştia cunosc modalităţile în care trebuie tratat fiecare tip de blană; dacă aveţi un câine ce aparţine unei rase mai puţin obişnuite, cel mai bine este să aveţi o ilustraţie cu tunsoarea potrivită pentru câinele dumneavoastră. O vizită la un astfel de salon este o idee excelentă în cazul în care intenţionaţi să vă înscrieţi căţelul la un concurs de frumuseţe. Stilul corect al tunsorii poate fi obţinut de la asociaţia rasei respective sau de la crescător. |
|
Subpagini (2):
Dresaj
Îngrijire
ć ď Dr. Matei, 05.02.2009, 15:40 ć ď Dr. Matei, 05.02.2009, 15:40
|
