Este Craciunul. Mosul se pregateste sa plece.

            - Anul acesta voi pleca mai devreme pentru ca nu vreau sa ajung in China si sa fie deja dimineata. Se indrepta spre sania lui cand a vazut ca renii lui, Stan si Bran, nu mai sunt acolo.

            - Cred ca Iepurasul de Pasti i-a furat. El este gelos pe mine pentru ca tuturor copiilor le place mai mult de mine decat de el. Normal, el aduce oua pictate si eu, jucarii.

            Mos Craciun se indreapta spre casa iepurasului. Cand a ajuns acolo n-a vazut niciun ren afara, asa ca a batut la usa si Iepurasul de Pasti deschise usa.

            - Ce vrei ?

            - Unde sunt renii mei ?

            - Banuiesc ca sunt inhamati la sanie. De ce intrebi ?

            - Acolo ar trebui sa fie, dar din pacate cineva i-a furat si eu cred ca tu esti acela.

            - Poate ca nu-mi place de tine, dar eu nu fur.

            - Atunci cine i-a luat ?

            - De unde sa stiu eu? Poate s-au dus la plimbare. Acum lasa-ma in pace! si ii inchise usa in fata.

            - Ma duc sa caut, nu cred ca o sa ajung la timp daca nu-i gasesc acum.

            Mos Craciun a plecat sa caute peste tot, dar nimic , asa ca a plecat abatut spre casa.

            Cand ajunse acasa vazu ca renii lui stateau in fata casei cu niste pancarde in copite si strigau.

            - Stan, Bran, v-am cautat peste tot, unde ati fost ?

            - Ne pregateam pentru greva in spatele casei.

            - Greva?!

            - Da, vrem mai multa mancare.

            - Dar lucrati odata pe an!!!

            - Ori mancare, ori "La revedere" Craciun.

            - Bineee, va dau doua castroane de grau pe zi.

            - Vrem si doua bilete la manechiura, copitele noastre au nevoie de ingrijire.

            - Dupa ce le dam cadouri copiilor, vi le dau ! Acum, hai sa mergem !

            Renii pot sa fie niste animale foarte enervante cateodata, dar Mosul stie intotdeauna cum sa rezolve.

    

Toti copiii il asteptau pe Mos Craciun :

                        - Va veni Mosul in curand ! Iupiiiiiiii ! Ne va da multe cadouri !

            S-a inserat. Noaptea vine Mos Craciun si trebuie sa ne culcam pentru ca Mosul poate ne taie de pe liste cadourile.

            - Ho, ho, ho , sunt Mos Craciun. Voi da daruri copiilor. Primul copil de pe lista este Razvan. Sa vedem ce avem pentru Razvan. Cred ca nu am cadoul…Poate l-am lasat acasa sau poate copilul a fost rau si nu mai primeste nimic.

             Mos Craciun s-a dus acasa si i-a intrebat pe pitici :

            - Am lasat niste cadouri aici ?

            - Nu, le-ai luat pe toate, zisera piticii. Sa ne uitam la sacul tau, poate ai o gaura . . . . .

            Piticii au verificat sacul mosului si sacul chiar avea o gaura mare !

            - Aoleu, nu voi mai avea cadouri pentru copii, chiar daca sunt cuminti. . . .

            Pitici zisera :

            - Mos Craciun, noi ne uitam pe aici sa gasim cadourile pierdute, iar tu verifici in lumea oamenilor.

            - OK, piticilor, sa ii dam drumul !

            Piticii au cautat, dar nici urma de cadouri. In schimb, Mosul vede ceva patrat si cu o fundita roz. Erau chiar mai multe, asa, pe un bloc foarte inalt. Mosul a vazut 2 bilete alaturi de cadouri.

            Pe unul scria :

             Draga Mosule, mi-ai salvat viata pentru ca eram cautat de politie sa ma intorc la zoo si mie nu imi place acolo. Gasind cadourile, am desfacut unul si inauntru era o parasuta care m-a ajutat sa zbor departe de lumea oamenilor.

                                                                        Semnat : Un Panda

            Pe al doilea scria :

            - Draga Mosule, data viitoare sa nu iti mai lasi cadourile aiurea pentru ca am crezut ca aceasta papusa dintr-un cadou este de mancare. Poate data viitoare o faci din ciocolata.

                                                                        Semnat : Pasarea infometata

            -Trebuie sa ajung sa impart cadourile si ma bucur ca am ajutat si pe altii in graba mea cand mi-am rupt sacul. Hai, renilor, hai mai repede !

A fost odată ca niciodată…Au fost odată 6 oiţe care încă nu aflaseră de existenţa lui Moş Crăciun.

            Intr-o seară ele au mers în lumea oamenilor şi au auzit o poveste cum că un om va veni la ele să le dăruiască cadouri, iar numele lui este Moş Crăciun.

            Cele 6 oiţe pe nume Lică fară frică,  Be oiţă be, ai încredere, Oiţa ce râde, Floricica, Frunză verde,  Mama Oiţa, s-au bucurat că cineva urma să vină la ele.

            Lică fară frică, oiţa cea mai mică, zicea : Poate mie îmi va aduce o sută de biberoane cu lapte, Be oiţă be, ai încredere : Mie poţi să-mi aduci o sută de fundiţe albastre, Oiţa ce râde îşi dorea ca toate animăluţele şi toţi oamenii să fie fericiţi.

            Frunza verde îşi dorea foarte multe frunze verzi.

            Floricica îşi dorea multe flori de toate culorile.

            Oiţa Mamă îşi dorea ca oiţele ei să fie în siguranţă şi fericite.

            Iarna vine şi Moş Crăciun are să fie aici.

            - Be, be ziceau oiţele, în sfârşit Moş Crăciun vine la noi !

            - Azi se vor îndeplini toate dorinţele noastre, dar nu cred că în cantităţile cerute, zise Oiţa Mama.

            - Acum trebuie să mergeţi la culcare, Moş Crăciun va veni în timp ce voi dormiţi.

            - Cum, mama, să vină în somn ? ziseră oiţele în cor.

            - Pai adică pe furiş, zise Oiţa Mamă.

            - Pai în vis ? zise şi Lică fară frică, cea mai mică oiţă.

            - Nu, Be mică, vei vedea tu mâine dimineaţă, zise Mama Oiţă.

            Oiţele merseră la culcare şi dormiră până a doua zi, când Mama Oiţă veni să le trezească.

            - Hai, este dimineaţă, trebuie să vă treziţi.

            Be mică (Lică fară frica) s-a sculat prima şi a fugit la cadoul lui. El a primit biberoanele dorite şi o scrisoare din partea Moşului.

            - Hai să vedem ce scrie în scrisoarea primită de la Moş Crăciun, zise Oiţa Mamă.

            - Mama, dar eu nu ştiu să citesc, zise Be mică.

            - Vei învăţa să citeşti când vei merge la şcoală. Hai să o citim împreună! răspunse Oiţa Mamă.

            DE LA MOŞU : “Oiţelor, drăguţelor, să ştiţi că n-am putut aduce tot ce aţi cerut voi. Be mică , scuză-mă, ţi-am adus numai 10 biberoane, dar ştii, mai vor şi alţi copii, iar eu trebuie să le împart la toţi.

            Am adus numai 10 fundiţe, numai 10 frunze, numai 10 floricele, dar cu siguranţă fericire pentru toate oiţele. Ne vedem la anul !“

            - Mulţumim, Moşule, be, be, be !

    Este Craciunul. Afara ninge, copii se joaca in zapada, toata lumea este fericita. Toti in fara de Catalin.

            Catalin este un baietel de 9 ani care de 2 ani incearca sa-i faca lui Mos Craciun o poza pentru a le arata colegilor lui de la scoala ca Mosul exista. Dar intotdeauna esueaza.

            - M-am saturat ! In fiecare noapte de Craciun este la fel: adorm si, cand ma trezesc, cadourile sunt sub brad. Anul acesta sunt pregatit : am gheta sa mi-o pun in tricou, daca adorm. Am inregistrat pe MP 3 tipatul Irinei, sora mea, si  daca ascult toata noaptea nu risc sa adorm, isi spuse el.

            Ca sa treaca timpul mai repede el a mers la joaca afara. Dupa cateva batalii cu bulgari si dupa ce a facut si cativa oameni de zapada el se intoarse acasa. Se facuse seara. Parintii lui organizau o masa de Craciun. Pe tot timpul petrecerii el s-a gandit numai la noaptea aceasta . Se plictisise, nu erau decat copii mici si invitatii trebuiau sa plece mai devreme ca sa-i culce. Inainte sa se duca «la culcare » mama lui i-a spus :

            - Sper ca anul acesta nu mai incerci sa-i faci poza Mosului.

            - Nu, mama, a raspuns el tinand la spate MP 3-ul si gheata.

            A trebuit sa stea in pat pana ce parintii lui au adormit, dar nu si-a facut griji de Mos pentru ca vine mereu dupa 12 noaptea la ei.

            - Operatiunea D.E.M. (dovedeste existenta Mosului) a inceput, inregistra el.

            Era 4 dimineata si nu mai avea baterii la MP 3 si nu mai avea nici gheata. Asa ca a plecat la bucatarie sa-si mai ia , dar cand a revenit, cadourile erau acolo. Catalin si-a dat seama ca nu poti sa-l pacalesti pe Mos Craciun.

            Nu va puneti cu Mos Craciun !

A fost odată ca niciodată un nor de iarnă. Plutea în derivă tot timpul deasupra oraşului. Copiii erau deja afară, aşteptând să ningă.

Peste puţin timp fulgii au început să cadă din norul care s-a oprit în sfârşit. Doi dintre ei pluteau unul lângă celălalt:

- Cum te numeşti?

- Sincer? Nu stiu! Dar tu?

- Habar n-am! .... Hai sa ne dăm unul celuilalt câte un nume!

- Bine! Atunci pe tine te va chema Alexander !

- Şi tu vei fi Carla!

- Cum de ai ştiut că sunt fată?

- Nu ştiam. Am ghicit!

- Vrei să fim prieteni? a întrebat Carla.

- Desigur!a răspuns Alexander.

Ei au început să se uite la pământ. Priveau miraţi la copiii care se uitau bucuroşi la fulgii de nea.

- Ei bine, cred că asta a fost, ne apropiem de pământ! a zis Carla.

- Aşa este! Mi-a făcut plăcere să te cunosc şi să fim prieteni, Carla!

Apoi au ajuns pe pământ. Ei s-au lipit unul de altul şi s-au topit pe obrazul unei fetiţe ieşite să se joace în zăpadă. Nu au ştiut niciodată că au fost gemeni.