"Suflet romanesc" s-a infiintat in octombrie 2006 si-si desfasura activitatea in cadrul asociatiei Arova participand astfel la deschiderea unui sediu al asociatiei.
Activitatiile culturale la care au participat membrii acestui ansamblu au fost nenumarate,amintind doar cateva dintre ele :
-Aniversarea zilei de 1 Decembrie 2006
-Spectacol de "Craciun" si Anul Nou 2006-2007
-Sarbatorirea "Zilei Unirii Principatelor Romane" in 24 Ianuarie 2007
-Spectacol de "Ziua Femeii" in 8 Martie 2007
-Sarbatorirea "Zilei Copilului" in 1 Iunie 2007
-Festival Cultural Albocaser
-Festival Cultural Sevilla
-Festival Cultural Andalucia - Roquetas del Mar
-Festival Cultural Alaquás

Onorariile primite de la cateva din aceste spectacole au fost donate Asociatiiei Arova pentru dotarea noului sediu.
In luna octombrie 2007 Ansamblul folcloric "Suflet Romanesc" si-a incetat activitatea in cadrul Asociatiei Arova din Valencia.
Ansamblul isi continua in prezent activitatea in cadrul asociatiei "Suflet Romanesc" din Valencia.

Ioan , Valeriu Murariu , Petronela Murariu , Ana Maria Murariu , Daniela , Adriana , Narcis , Bogdan ,
Mirela , Nicuta , Florica Dobre , Fanel , Elena , Marcel , Mihaela , Iustin Albina.
 
 
Țin sa menționez aceste persoane chiar dacă nu mai fac parte din actualul ansamblu „Suflet romanesc” și sa le mulțumesc pentru sacrificiul făcut și devotamentul cu care au participat la toate spectacolele din 2006-2007, pentru sprijinul moral și financiar depus pentru fondarea ansamblului. De asemeni un merit deosebit l-au avut și copiii care au activat în acea perioada.
Revenind la actualul  Ansamblu „Suflet romanesc” trebuie precizat ca pentru reusita înființării acestui ansamblu s-au depus eforturi extraordinare din partea persoanelor care îl compun.
Pentru a intra în tainele dansului popular și pentru a și-l însuși, acești oameni minunați și-au sacrificat orele de odihna pentru orele de repețiții care au fost multe la număr pana la ore târzii din noapte. E fortul și sacrificiul lor nu a fost în zadar și continua sa se întâlnească la repețiții învățând tot mai mult din artele dansului popular romanesc. Un aport deosebit la succesele noastre  l-au avut și îl au copii care vin cu mult drag alături de noi sa completeze acest ansamblu.
 
Ei stau alaturi de noi și cu răbdare învăță ceea ce într-un viitor „mâine” vor transmite altora ce vor avea vârsta lor de acum.
 
COSTUMELE ȘI REPERTORIUL ANSAMBLULUI
 
-Repertorial ansamblului cuprinde dansuri și cântece din diferite zone folclorice ale tarii noastre Coreografia acestor dansuri este a instructoarei ansamblului; Mariana Ureche, care încearcă sa păstreze și sa respecte specificul zonei prin originalitatea figurilor și mișcărilor executate. De asemenea în cântecele interpretate de către soliști încercăm sa păstrăm autenticitatea zonei din care a fost culeasa piesa.
      -CĂLUȘUL OLTENESC – Este un dans specific doar băieților ( bărbaților) și are o mișcare ritmica fiind un dans foarte energic. Aparține zonei folclorice Oltenia
 Acest dans a fost montat de instructoarea ansamblului în colaborare cu un fost dansator din Muntenia, Iustin Albina.
–    MUIEREASCA – Este un dans specific doar femeilor ( fetelor) . Aparține zonei folclorice Ardeal și este cules de instructoare chiar din zona ei de bastina – Comuna Mesesenii de Jos. Acest dans se mai numește în zona respectiva și „Dansul socacitelor” ( adică a bucătăreselor)  - acestea îl joaca la un moment dat către dimineață la nunțile la care au  fost chemate sa prepare bucatele.
 
Acest dans are o tenta de umor având în vedere prosoapele, lingurile și castroanele pe care femeile le au în mâini în timpul dansului și strigăturile hazlii pe care le spun spre incintarea comesenilor.
Se executa un singur pas pe tot parcursul dansului, figurile de asemeni  sunt foarte simple, modificându-se succesiv doar desenul acestuia.
 
„SOMEȘUL” Acest dans este montant pe baza unor pași simpli culeși din zona Văii Someșului. În executarea figurilor se încearcă păstrarea autenticității dansului original de Someș. Ritmul dansului scoate în evidenta caracterul pașnic, blind și primitor al țăranului din Ardeal.
 
COSTUMELE POPULARE:
 
-Păstrarea, îmbrăcarea și grija cu care este folosit în diverse ocazii scoate în evidenta respectul care exista pentru costumul popular.
–    Costumele pe care le poarta dansatorii și soliștii acestui ansamblu sunt piese combinate din mai multe zone folclorice ale tarii , dar autentice și originale.
Aceste costume au valoare sentimentala pentru cei care le poarta pentru ca multe dintre ele au fost transmise din generație în generație.
Costumul popular din Moldova alături de cel din Oltenia, Transilvania și Bucovina demonstrează unitatea și frăția romanilor oriunde s-ar afla în lume.
O parte din costume au fost confecționate de dansatori și solisti împreună cu instructoarea lor în paralel cu montarea unui dans..
Un exemplu ar fi: costumele de Calus din Oltenia care sunt de o frumusețe remarcabila și se încearcă păstrarea autenticitatii lor prin aplicarea de mărgele și paete pe cămașă și palarie și a clopoțeilor și a ciucurilor colorați pe partea de pe glezna a ițarului.
Hamul este confecționat din material cu imprimeu de roșu, galben și albastru reprezentând tricolorul. Nelipsite sunt și opincile care scot în evidenta cel mai bine autenticitatea costumului, fiind o piesa de baza ( încălțămintea țăranului satului romanesc)
 
–    De asemeni soliști ansamblului duc prin cântecul și costumele lor mai departe bogăția ce ne-au lăsat-o străbunii. Cântecele lor de veselie , de jale, doinele, toate adunate la un loc sunt nestemate de neprețuit a neamului nostru romanesc.
–    
Ansamblul dispune de o expoziție de costume și obiecte aduse din țara de bastina :lada de zestre sau cufarul, cerga de lina ,stergare tesute in razboi sau cusute cu mina,oale si cani de lut,furca si fusul ,etc. Doua piese artizanale :socala si depanatoarea sau virtelnita au fost confectionate  aici departe de tara de catre Dumitru Tomos care putem spune ca este un adevarat mester artezan. De asemeni  ,Ionica Gheorghita a confectionat Capra , piesa utilizata de sarbatorile de iarna,iar d-nul Dan Beldea ne-a confectionat bitele  pentru dansul de Calus, fiecare dintre ei dind dovada de marea lor dragoste pentru folclorul romanesc..
Unele costume sunt foarte vechi dar lucrătura și țesătura arata indeminarea bunicelor sau strabunicelor care le-au tesut. Fiind păstrate cu multa  grija s-a reușit conservarea lor, iar aspectul actual incinta ochiul oricărei persoane iubitoare de folclor , de frumos de tot ce este romanesc.   

Ion Dragomir,Genica Dragomir,Gheorghe Caulea,Calin Pop,Ramona Pop,Dumitru Tomos,Elena,Daniel Dragomir,Ioana Dragomir,Camelia Jianu,Valentin Jianu,Cosmina Jianu,Marius Grama,Veronica Grama,Vasile TeodorMisaras,Cosmina Misaras,Cristina Frunza,Adina Frunza,Andrei  Caulea,Sabin Ureche,Mariana Ureche,Ionica Gheorghita,Octavian,Catalin Iacob, Dan Iacob,Cristina.